Obiceiurile și tradițiile de Paște, transmise din strămoși, se mai păstrează în satul Rădeni din Călărași. Îmbrăcați de sărbătoare aceștia se întâlnesc după slujba de Inviere și cântă - VIDEO

Îmbrăcați de sărbătoare, oamenii din Rădeni încearcă să păstreze tradițiile de Paște.

Gabriela, ELEVĂ: "Pentru mine Paștele e o sărbătoare mare, o petrec cu părinții și familia."

Maria, ELEVĂ: "Pentru mine înseamnă să merg la biserică, să ascult tot ce se spune despre Dumnezeu, mă entuziasmează mereu."

În noaptea de Paște se merge la biserică, iar dimineața, în fiecare casă e lege, de la mic la mare, toți se spălă pe față cu un ou roșu, unul alb și câtiva bănuți.

"Părinții ne trezeau, ne spălam cu ouă roșii și ca cei mici mergeam din casă în casă cu ouă roșii, eram bucuroși că mai câștigam niște bănuți."

Ion STĂVILĂ, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENII: "Două fire de busuioc le freci în palme și spuneam mă parfumez cu busuioc să îmi poarte noroc. 
Spuneam Tatăl Nostru, făceam semnul crucii. După puteam trece la masă, la pască și cozonac."

Pe timpuri, un alt obicei al satului era datul în scrânciob, care aduna lumea la socializare. Primii erau copiii...

Sebastian, ELEV: "- Această tradiție se făcea când bunicii noștri erau mici, când era Paștele, veneau toți la scrânciob cu ouă și bănuți să se dea pe rând."

Iar când se lăsa seara, urmau adulții. Totul culmina cu un bal organizat din bănuții adunați de la mic la mare.

Vera GORE, DIRECTORUL CASEI DE CULTURĂ DIN RĂDENI: "Seara veneau și perechi, după Paște se înfiripa o dragoste între doi tineri.
- Era o tradiție frumoasă, pe care am vrea să o aducem în circuitul cultural al neamului nostru. 
- Socializarea, era lumea modestă se mulțumea cu ce are."

Tot în ziua de Paște, la Rădeni, oricine își dorește poate merge la biserică să bată clopotele.

"Acest obicei se practică până în prezent, orice poate urca la clopotiță."

Valeria CAPRA, REPORTER PRO TV: "În a doua zi de Paște membrii ansamblului Rădenii respectă an de an o tradiție și anume să vină la biserică, îmbrăcați în port popular și să fredoneze cantece pascale."

" E o sărbătoare frumoasă, ne întâlnim cu familia, rudele și ne rugăm să fie pace și sănătate."

 "Asta e una dintre cele mai sfinte sărbători, când s-a născut Hristos, când se naște toată natura."

 "Avem amintiri, cu părinții, bunicii mergeam în musafirie, pupam mâna la bunici, ni se dădea câte un ou roșu. Atâta bucurie, pentru noi erau emoții deosebite."

 "Sărbătoare de Paște e cea mai frumoasă."
" Sărbătoare sfântă, ne adunăm cu nepoții, copiii, chiar și bunicii."
"- Sunt niște emoții de nedescris, mi-aș dori să-mi vină acasă copiii."
"- Să fie pace în lume."

Zinaida TIHON, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENII: "Paștele pentru mine se asociază cu reuniunea familiei, chiar dacă nu vor fi copiii, cu gândul vom fi împreună, Hristos a înviat."

 "Așteptăm să ne vină copiii acasă, iar dacă nu va fi posibil să fie pace, poate or veni la anul."

Însă până la ziua cea mare, în Săptămâna Patimilor, locuitorii se pregătesc ca în casele lor, dar mai ales în suflete să fie ordine, iar mesele pline cu bunătăți tradiționale.

" Vopsim ouăle, mergem la biserică."
"Bunicii coc pască, cozonacii, de casă."

Ion STĂVILĂ, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENII: "Numaidecât pe masă este carne de miel fript, se fac pârjoale, cârnaț de casă, numaidecât pască cu branză de vacă și cozonac. Se fac diferite acum, le presoară cu colorat."

Axenia MAHU, MEMBRU AL ANSAMBLULUI RĂDENII: "- Joi și sâmbătă coacem, pască, cozonac, pâine de casă. Facem răcituri, mielul în cuptor. - Am apucat de la mama mea, sâmbăta când cocea făcea pampuște, cu usturoi tânăr, ulei și apă. 

- Așa am deprins și eu acest obicei. 
- Ne bucurăm de ce avem, avem ce pune pe masă, prin grădini, lucrăm și muncim. 
- Nu lăsați obiceiul să dispară, ne străduim din toată puterea și vrem să păstrăm tradițiile, nu știu cum o fi tineretul.