Escrocheriile telefonice continuă să facă victime în Republica Moldova, iar sumele pierdute de cetățeni devin tot mai mari. În doar trei zile, între 5 și 7 iunie, Poliția a înregistrat 22 de cazuri de fraudă, soldate cu prejudicii de peste 3 milioane de lei. Deși sute de tentative au fost dejucate datorită vigilenței oamenilor, infractorii reușesc în continuare să convingă victimele să transfere economii de o viață și chiar să contracteze credite pentru a le trimite bani.
Una dintre cele mai grave situații a fost raportată în capitală, unde o femeie de 77 de ani a rămas fără 923.000 de lei după ce a fost contactată de persoane necunoscute care s-au prezentat drept reprezentanți ai unor instituții oficiale. Sub pretextul înlocuirii contorului electric, escrocii au convins-o să transfere sume importante de bani, care ulterior au fost ridicate de curieri.
Victime convinse să se împrumute pentru a alimenta conturile infractorilor
Poliția precizează că, în șase dintre cazurile investigate, victimele au fost manipulate să contracteze credite bancare, iar banii obținuți au fost transferați direct infractorilor.
Cea mai frecventă metodă utilizată rămâne schema în care escrocii se prezintă drept angajați ai Băncii Naționale a Moldovei sau ai unor instituții bancare. Aceștia încearcă să convingă victimele că economiile lor sunt în pericol și le solicită să transfere banii în așa-zise „conturi sigure” sau să ia credite pentru a-și proteja fondurile.
Cine sunt cele mai vulnerabile victime?
Datele Poliției arată că persoanele cu vârsta de peste 55 de ani sunt cele mai vulnerabile în fața acestor scheme frauduloase.
Ce recomandă Poliția pentru a evita înșelătoriile?
Organele de drept îndeamnă cetățenii să fie extrem de atenți, să nu ofere date personale sau bancare necunoscuților, să nu acceseze linkuri suspecte și să verifice informațiile primite prin telefon sau mesaje. În cazul unei tentative de fraudă, autoritățile recomandă apelarea imediată a Poliției.
Specialiștii avertizează că escrocii își perfecționează constant metodele, mizând pe încrederea și emoțiile victimelor, motiv pentru care informarea și prudența rămân cele mai eficiente arme împotriva fraudelor.