„Bărbații nu plâng. Nu se tem. Nu obosesc și nu vorbesc despre problemele lor.” Sunt mesaje cu care mulți băieți cresc și pe care, mai târziu, le transformă într-un mod de a-și duce greul în tăcere. Doar că, uneori, tăcerea devine o povară prea mare, iar vulnerabilitatea – un lucru pe care nu mai știu cum să-l exprime sau cui să-i ceară ajutor. Anul trecut, opt din zece persoane care și-au pus capăt zilelor în Republica Moldova au fost bărbați. O cifră care îi îngrijorează pe psihologi și care readuce în discuție o problemă despre care se vorbește prea puțin: și bărbații au nevoie să fie ascultați.
Știrea despre un bărbat de 30 de ani, arbitru de profesie și tată a trei copii, care și-a pus capăt zilelor în timp ce se afla în proces de divorț, a bulversat opinia publică. Psihologii atrag însă atenția asupra unei probleme despre care se vorbește prea puțin: și bărbații trec prin suferință emoțională, dar de multe ori aleg să o ascundă.
Sergiu TOMA, PSIHOLOG, PSIHOTERAPEUT SISTEMIC: „Noi creștem și educăm generații de bărbați care să fie resurse pentru alții și nu obligatoriu să fie resursă pentru sine. Noi vedem că tendința este ca ei să treacă în tăcere peste anumite greutăți ale vieții, iar noi nu știm exact ce se întâmplă în mintea lor, care le sunt gândurile care-i macină atunci când se culcă seara pe pernă.”
Psihoterapeutul Sergiu Toma spune că, în timp, pe umerii bărbaților s-a așezat o povară devenită aproape o normalitate: să muncească, să aducă bani, să protejeze familia, să nu plângă și să nu ceară ajutor.
Sergiu TOMA, PSIHOLOG, PSIHOTERAPEUT SISTEMIC: „Presiunea care există în acest context este să fii mereu un fel de stâlp al încrederii, adică să nu spui cu voce tare că ești cumva afectat de faptul sau că te temi că mâine ai putea să rămâi fără job sau că ai putea să rămâi fără o sursă de venit.”
Iar greul dus în tăcere, despre care bărbații nu obișnuiesc să vorbească, poate ajunge să se transforme într-o disperare atât de profundă, încât, la un moment dat, să nu mai vadă nicio ieșire.
Natalia GÎNGA, REPORTER PRO TV: „Datele statistice arată că, anul trecut, în Republica Moldova au fost înregistrate 265 de cazuri de suicid, iar aproximativ 80 la sută dintre victime au fost bărbați – 216 cazuri, față de 49 în rândul femeilor. Moldova nu are un număr unic pentru consiliere în cazul crizelor suicidare, însă ajutorul poate fi solicitat la telefon la Centrul de Cercetare și Consiliere a Suicidului sau pe mirt.md. În situații de urgență, persoanele aflate în criză, dar și apropiații lor, pot apela la 112."
Centrul „MIRT”, singura platformă specializată în prevenirea suicidului, oferă consiliere psihologică și sprijin emoțional gratuit persoanelor aflate în criză. Potrivit organizației, anual sunt preluate în regim de urgență aproximativ 400 de cazuri de tentative de suicid.
Liuba CEBAN, FONDATOARE ONG PENTRU VIAȚĂ: „A cere ajutor, a vorbi despre ceea ce ți se întâmplă este un act de curaj. 400 de cazuri poate e mult pentru un serviciu voluntar, dar dacă e să analizăm cifrele, rata de suicid ar fi mult mai mare.”
Pe de altă parte, statul spune că prevenirea suicidului face parte din Programul național de sănătate mintală 2023–2027, iar primul ajutor poate fi oferit chiar de medicul de familie.
Silvia GHERASIM, CONSULTANT PRINCIPAL, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII: „Medicii de familie sunt instruiți și au și protocoale clinice standartizate pentru medicii de familie, adică persoanele care pot să facă screeningul problemelor de sănătate mintală, inclusiv prescrierea tratamentului în problemele să sănătate mintală de gravitate ușoară și medie.”
În caz de criză emoțională gravă, ajutorul poate fi solicitat în cele 40 de centre comunitare de sănătate mintală din țară sau în cele trei spitale de psihiatrie, unde sunt oferite servicii medicale și sprijin psihosocial.