Conducerea unei instituții care gestionează datele personale ale cetățenilor presupune mai mult decât studii și experiență managerială. Potrivit experților șeful trebuie să înțeleagă riscurile tehnologice, să știe să coordoneze specialiștii, să ia decizii rapide în situații de criză și să se asigure că vulnerabilitățile sunt identificate și remediate la timp. Aceștia spun că demisia unui director nu rezolvă problemele sistemului, dacă nu sunt clarificate și responsabilitățile întregului lanț de securitate.
Potrivit experților există trei instituții Agenția de Guvernare Electronică, Agenția pentru Securitate Cibernetică și Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică, care ar fi trebuit să se ocupe de securitatea datelor cetățenilor.
Natalia SPÎNU, DIRECTOARE INSTITUTULUI EUROPEAN DE STUDII POLITICE DIN MOLDOVA: „Întrebarea de fapt era dacă existau controale pe măsura sensibilităților, și dacă acestea au funcționat. Agenția Securitate Cibernetică o instituție nouă, dar nu este o scuză ca să nu fie eficientă și la capitolul prevenire. Și STISC-ul evident este operatorul Guvernului, care la fel are un rol, nu știu câte din servicii sunt stocate în cloud-ul guvernamental. Agenția de Guvernarea Electronică a digitalizat foarte multe dintre serviciile noastre. Tu nu poți lansa orice produs până nu faci toate testele de verificare, sunt sigură că au fost efectuate.”
ANDREI CURĂRARU, EXPERT WATCHDOG.MD: „Avem nevoie de oameni, care să găsească vulnerabilitățile înainta hacherilor și de instituții care știu ce să facă din prima oră. Dacă cineva a dormit la serviciu, să răspundă. Dar să nu ne mulțumim că am rezolvat totul cu demisii ritualice la AGE. Mai ales e că e nevoie să se investigheze tot lanțul, administratori și ingineri de la Agenția Securitate Cibernetică, AGE și STICS, care sunt responsabili și trebuei să răspundă pentru acțiunile și inacțiunile lor."
Dinu Țurcanu, prorectorul pentru digitalizare al UTM, atrage atenția că Republica Moldova duce lipsă de specialiști în securitate cibernetică, o vulnerabilitate care complică gestionarea unor astfel de crize. În contextul plecării șefei Agenției de Guvernare Electronică, directoarea Institutului European de Studii Politice din Moldova subliniază că, pe lângă pregătirea în informatică și inginerie, conducerea unor instituții de acest fel necesită cunoștințe de management și capacitatea de a coordona echipe tehnice în situații de criză.
Natalia SPÎNU, DIRECTOARE INSTITUTULUI EUROPEAN DE STUDII POLITICE DIN MOLDOVA: „Diploma e baza, dar nu e garanția. Evident un director nu va scrie coduri, dar trebuie să știe ce întreabă, să înțeleagă limbajul, certificările internaționale. Mai mult aș vorbi nu despre persoane, dar despre un profil. Problema nu se rezolvă schimbând un nume. Gândiți-vă la directorul unui spital, el nu operează, dar știe ce înseamnă operații. Nu deschide o secție nouă fără sterilizare, oricât de mare ar fi presiunea. Așa trebuie să fie și conducătorul instuției care adminstrează datele unei țări.”
Directoarea Institutului European de Studii Politice susține că Republica Moldova dispune de tehnologiile necesare, dar îi lipsesc reacția rapidă, responsabilitățile clar stabilite și pregătirea pentru situații de criză.
Natalia SPÎNU, DIRECTOARE INSTITUTULUI EUROPEAN DE STUDII POLITICE DIN MOLDOVA: „Întrebarea corectă e dacă protecția era pe măsura datelor din spate, cine are voie să ceară, cât are voie și ce primește înapoi. A doua etapă, detectarea. Atacul a durat câteva zile și a generat milioane de solicitări, investigația trebuia să ne spună când au apărut primele semnale, cât de repede au fost văzute. Și un moment foarte important, reacția și informarea, incidentul a fost anunțat pe 24, iar amploarea pe 27. În astfel de crize amploarea vine treptat. Dar oamenii au nevoie de ritm, actualizări regulate, la ore fixe, răspunsuri la întrebarea ”Eu sunt afectat?”.
Potrivit Nataliei Spînu, în calitate de stat candidat la UE și țară aflată la granița unui război, Republica Moldova este o țintă pentru atacuri cibernetice care pot afecta procesele democratice. Experta avertizează că datele extrase în urma recentului atac — asociate unui milion de IDNP-uri, dintre care aproximativ 750 de mii de seturi ar fi fost sustrase — ar putea fi folosite în etapele următoare ale unor operațiuni. Deocamdată, nu se știe dacă atacatorii au folosit inteligența artificială.