Psihologii din Republica Moldova ar putea activa în baza unor reguli mai clare, iar accesul la profesia de psihoterapeut ar urma să fie condiționat de absolvirea unei formări profesionale acreditate în psihoterapie. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege înregistrat în Parlament, care propune reguli privind studiile necesare, activitatea psihologilor independenți, organizarea societăților care oferă servicii psihologice și perioada de tranziție pentru specialiștii care deja profesează.
Ana Niculăeș este psiholog și psihoterapeut și activează în practica privată din anul 2014.
Ana NICULĂEȘ, PSIHOLOG, PSIHOTERAPEUT: „În momentul când a apărut legea fără a intra în vigoare am fost nevoită să eliberăm 9 colegi, care aveau master în psihologie și nu aveau licența”.
Ana Niculăeș are studii în psihologie, cu masterate la Paris și Barcelona, și a continuat cu studii doctorale și mai multe formări profesionale. Susține inițiativa autorităților privind reglementarea profesiei, dar, alături de un grup de psihologi, va sesiza Consiliul pentru Egalitate cu privire la mai multe nereguli.
Ana NICULĂEȘ, PSIHOLOG, PSIHOTERAPEUT: „Noi eram preocupați de elementele discriminatorii, diferența de cotizații cei din mediul privat și public, a apărut la nivel de comunitate competiția segregarea în tabere, ceea ce nu consider că e corect și aspectul studii. Conform codului educației în momentul în care o persoană a obținut un nivel de master în psihologie dau diferențele. E nedrept să fie anulat acest drept din cauză că nu au licența. Și nu în ultimul rând ce ține de autonomia Colegiului. Nu e corect să le ceri după 15-20 de ani de activitate să meargă să facă licența”.
Vitalie Popescu este licențiat în psihologie, are mai multe specializări și practică psihoterapia în cabinet privat, dar desfășoară și programe de dezvoltare personală.
Vitalie POPESCU, PSIHOLOG: „Pe mine ca psiholog nu m-a format universitatea atât de mult, ci specializările, dar am și studiile formate”.
Vitalie afirmă că nu va participa la Congres și nici nu crede că va face parte din Colegiul Național al Psihologilor care urmează să fie instituit.
Vitalie POPESCU, PSIHOLOG: „Birocrația nu deservește oamenii, ci sistemul. Eu nu sunt un om al sistemului, atunci când sistemul devine foarte greoi oamenii o să găsească modalități să-l ocolească. Când a apărut coach-ingul care în esență e o metodă psihologică, dar rigorile psihologiei tradiționale erau atât de dure că ei au zis că nu ne numim psihologi și au ieșit din umbra legii”.
Consideră necesară reglementarea profesiei și o evidență clară a psihologilor din mediul privat, dar este sceptic față de modul de evaluare, despre care crede că i-ar putea descuraja pe unii specialiști.
Vitalie POPESCU, PSIHOLOG: „Eu am colegi cu care am făcut specializări de durată, ei sunt atât de buni încât să pui alături pe cineva doar cu o licență e ca și cum ai pune un șoricel pe lângă un elefant. Încercarea de a face acest registru mi se pare de înțeles, să știm câți practică, dar nu vorbește despre calitatea lor”.
Potrivit deputatei PAS Liliana Grosu, inițiatoarea proiectului aflat în implementare, domeniul psihologiei s-a dezvoltat timp de 30 de ani fără reguli clare.Proiectul prevede ca diploma de licență în psihologie să fie condiția de bază pentru exercitarea profesiei. Cei cu altă licență, dar cu master în psihologie, vor putea activa încă cinci ani, după care vor avea nevoie și de licență în psihologie. Profesia va putea fi exercitată prin cabinet individual, cabinet asociat sau societate profesională.
Liliana GROSU, DEPUTATĂ PAS, PROFESOARĂ, PSIHOLOG: „Odată ce persoana muncește în sectorul public, dar în afara programului exercită activitatea în regim de liberă practică, nu va fi obligată să contribuie la fondul de asigurări medicale”.
Potrivit Lilianei Grosu, organul care va monitoriza activitatea psihologilor, inclusiv cei care activează în regim de liberă practică va fi Colegiul Național al Psihologilor.
Liliana GROSU, DEPUTATĂ PAS, PROFESOARĂ, PSIHOLOG: „Persoana care dorește să facă o asemenea activitate, merge la Colegiu cu dosarul care include actele de formare profesională și cam atât. Nu va ține un examen”.
Monitorizarea obligațiilor financiar-contabile va reveni altor instituții. Colegiul Psihologilor urmează să fie creat la primul Congres al psihologilor, programat în această toamnă, la care s-au înscris deja aproximativ o mie de specialiști. Autoritățile nu cunosc numărul psihologilor din sectorul privat, iar în cel public activează aproximativ 180.