Ministerul Sănătății propune ca viitoarele investiții în domeniu să fie orientate către patru direcții prioritare: consolidarea medicinei de familie, acces mai bun la servicii medicale și medicamente, creșterea rezilienței spitalelor și dezvoltarea infrastructurii digitale din sănătate.
Prioritățile au fost prezentate de ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, la reuniunea Comitetului comun de coordonare al Cadrului de Cooperare ONU pentru Dezvoltare Durabilă, prezidată de prim-ministrul Vasile Tofan, la care au participat reprezentanți ai Guvernului și ai agențiilor Organizației Națiunilor Unite din Republica Moldova.
Accent pe medicina de familie și prevenție
Prima direcție vizează consolidarea asistenței medicale primare, în special în comunitățile în care presiunea asupra serviciilor este mai mare.
Investițiile ar urma să fie direcționate către sănătatea mamei și copilului, sănătatea mintală, vaccinare, prevenție și managementul bolilor cronice.
Ministerul Sănătății propune, totodată, ca investițiile realizate inclusiv în contextul răspunsului la necesitățile refugiaților să contribuie pe termen lung la dezvoltarea serviciilor medicale de care beneficiază întreaga populație.
Acces mai bun la medicamente pentru persoanele vulnerabile
A doua prioritate este îmbunătățirea accesului la servicii medicale esențiale și medicamente pentru refugiați și alte persoane vulnerabile.
Autoritățile își propun ca mecanismele de sprijin dezvoltate în contextul crizei să fie integrate treptat în sistemele naționale de finanțare a sănătății. Astfel, accesul la servicii ar urma să devină mai previzibil și sustenabil pe termen lung.
Spitalele ar trebui să poată funcționa și în situații de criză
O altă direcție importantă este creșterea rezilienței instituțiilor medicale. Ministerul propune evaluarea infrastructurii critice a spitalelor și dezvoltarea capacităților necesare pentru menținerea activității în cazul unor întreruperi ale alimentării cu apă, energie sau produse esențiale.
Potrivit autorităților, serviciile vitale, precum terapia intensivă, dializa, intervențiile chirurgicale, laboratoarele, sterilizarea și sistemele de păstrare la temperatură controlată, trebuie să poată funcționa inclusiv în situații de criză.
Date mai bune și sisteme digitale în sănătate
A patra direcție vizează dezvoltarea sistemelor de date și a infrastructurii digitale din sănătate.
Autoritățile consideră că informațiile mai precise despre necesitățile populației, utilizarea serviciilor medicale, costuri și rezultate vor permite o planificare mai eficientă și direcționarea resurselor către domeniile cu cel mai mare impact.
„Sprijinul acordat în contextul unei crize trebuie să lase în urmă un sistem mai puternic. În sănătate, asta înseamnă servicii mai accesibile, spitale capabile să funcționeze și în situații dificile, acces mai sigur la medicamente și sisteme digitale care ne permit să luăm decizii pe baza datelor”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.
Potrivit ministrului, investițiile destinate integrării refugiaților trebuie să contribuie, în același timp, la îmbunătățirea serviciilor medicale pentru întreaga populație.
Ministerul Sănătății susține astfel trecerea graduală de la intervenții preponderent umanitare la investiții structurate și durabile, integrate în sistemele naționale.
Direcțiile propuse urmează să contribuie la obiectivele privind incluziunea refugiaților, reducerea sărăciei și aplicarea principiilor Nexusului Umanitar–Dezvoltare–Pace, precum și la prioritățile viitorului Cadru de Cooperare dintre Republica Moldova și Organizația Națiunilor Unite pentru perioada 2028–2032.