Pare un soi de rezolutie ciudata de Anul Nou. De doua ori la rand, guvernul din Ungaria si-a inceput anul in mijlocul unor controverse legate de ceea ce criticii vad ca fiind grave deviatii de la normele democratiei. In 2011, Budapesta si-a inceput mandatul in fruntea presedintiei UE in mijlocul unui scandal declansat de o lege a presei, care ingradea libera exprimare. Iar 2012 a debutat cu ample manifestari de strada si cu critici dure din partea liderilor europeni la adresa premierului Viktor Orban, care a modificat Constitutia, instaurand in tara o mica dictatura, scrie The Economist.
Atat in interiorul Ungariei, cat si in afara tarii, creste gradul de ingrijorare cu privire la pasii pe care ii face puterea de a-si creste puterile.
Comunicarea dintre Budapesta si Bruxelles a fost blocata de o lege despre care Comisia Europeana sustine ca intraureaza un control politic asupra bancii centrale, ceea ce este interzis prin tratatele UE.
O alta controversa este legata de un set de legi fiscale care pastreaza un nivel redus al impozitului pe venit si mentine limita datoriei publice, ceea ce reduce posibilitatile guvernului de a face rost de bani la buget.
Aceste legi au fost adoptate la sfarsitul lunii trecute, in ciuda criticilor si a cerintelor din partea UE, FMI, BCE sau a Statelor Unite de a le schimba. Desi au fost facute cateva modificari, prevederile cele mai importante au ramas valabile.
In mare parte, insa, guvernul condus de Viktor Orban a ramas neinduplecat. Consecintele au fost suspendarea discutiilor pentru un nou acord de imprumut de la FMI si CE, de care Ungaria are nevoie ca de aer.
Multe voci critice sustin ca noile legi fac parte din incercarea lui Orban de a “captura” statul, in numele partidului sau Fidesz. Democratia de la Budapesta este in pericol, sustin atat diplomatii europeni, cat si cei americani.
Partidul de guvernamant a schimbat legea electorala in favoarea sa si si-a numit propriii membri la sefia tuturor institutiilor independente, inclusiv Presedintia, Biroul Procurorului de Stat, Oficiul pentru Audit sau Autoritatea pentru Media.
Guvernul a restrictionat, de asemenea, rolul Curtii Constitutionale si a redus numarul judecatorilor. Oficialii de la Budapesta sustin ca acestia sunt independenti, dar nimeni nu poate sa explice de ce au fost numiti in aceste functii numai “prieteni” ai Fidesz, in care partidul are incredere, comenteaza The Economist.
Opozitia descrie miscarile puterii ca pe o forma de “putinizare” a Ungariei, cu referire la premierul rus Vladimir Putin. Ceea ce poate parea exagerat, avand in vedere ca Fidesz a castigat anul trecut alegerile organizate in mod democratic. Dar temerile ca Ungaria se indrepta spre dictatura raman, ca urmare a deciziilor luate de autoritatile de la Budapesta.
Iar problemele politice din Ungaria se suprapun peste cele economice, in conditiile in care statul are nevoie disperata de finantare din partea institutiilor financiare internationale pentru a putea functiona si cere de urgenta inceperea negocierilor pentru un nou imprumut.