A doua zi a reuniunii NATO de la Bucuresti. Concluziile primei zile. Ce urmeaza

Summitul de la Bucuresti este primul eveniment la nivel inalt al NATO organizat intr-un stat de pe flancul estic dupa invazia Rusiei in Ucraina, in 24 februarie. De asemenea, este prima reuniune a NATO la nivel inalt dupa summitul de la Madrid de la sfarsitul lunii iunie 2022.

Alaturi de ministrii de Externe din cele 30 de state membre, secretarul general al NATO si inalti oficiali politici si militari ai aliantei, la reuniunea de la Bucuresti iau parte si ministri de Externe ai Finlandei si Suediei, in calitate de state invitate sa adere la organizatie. Aderarea celor doua tari nu a fost inca ratificata de Turcia si Ungaria.

Programul zilei de miercuri

Miercuri, a doua zi a reuniunii, vor avea loc alte doua sesiuni de lucru in format aliat, la care vor participa cei doi invitati - ministrii de Externe din Finlanda si Suedia, iar la ultima sesiune vor lua parte si partenerii NATO - Republica Moldova, Georgia si Bosnia si Hertegovina:

8.30 - sesiunea cu ministrii de Externe din Finlanda si Suedia.

11.00 - Reuniunea Consiliului Nord-Atlantic alaturi de ministrii de Externe din Finlanda, Suedia, Bosnia si Hertegovina, Georgia si Republica Moldova.

12.45 - Conferinta de presa sustinuta de secretarul general a NATO, Jens Stoltenberg.

Declaratie comuna in 5 puncte adoptata in prima zi a reuniunii: Rusia este exclusiv responsabila pentru acest razboi

In prima zi a reuniunii, ministrii de Externe din statele membre au adoptat o declaratie in 5 puncte in care arata ca Rusia este exclusiv responsabila pentru acest razboi, o incalcare flagranta a dreptului international si a Cartei ONU.

Actiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, santajul energetic si retorica nucleara nesabuita, submineaza ordinea internationala bazata pe reguli, iar orice atac impotriva aliatilor va fi intampinat cu un raspuns solidar si hotarat, se mai arata in declaratia sefilor diplomatiilor din tarile membre NATO, reuniti la Bucuresti.

Textul declaratiei:

„1. Ne-am reunit la Bucuresti, aproape de tarmurile Marii Negre, intr-un moment in care invazia in curs a Rusiei in Ucraina ameninta pacea, securitatea si prosperitatea euro-atlantica. Rusia poarta intreaga responsabilitate pentru acest razboi, o incalcare flagranta a Dreptului international si a principiilor Cartei ONU.

Agresiunea Rusiei, inclusiv atacurile sale persistente si de neconceput asupra infrastructurii civile si energetice ucrainene, priveaza milioane de ucraineni de serviciile de baza. A afectat aprovizionarea globala cu alimente si a pus in pericol cele mai vulnerabile tari si popoare ale lumii.
Actiunile inacceptabile ale Rusiei, inclusiv cele hibride, santajul energetic si retorica nucleara nesabuita, submineaza ordinea internationala bazata pe reguli.

Suntem solidari cu Polonia in urma incidentului din 15 noiembrie care a dus la pierderea tragica de vieti omenesti ca urmare a atacurilor cu rachete ale Rusiei impotriva Ucrainei.

Condamnam cruzimea Rusiei impotriva populatiei civile din Ucraina si incalcarile si abuzurile la adresa drepturilor omului, precum deportarile fortate, tortura si tratamentul barbar asupra femeilor, copiilor si persoanelor aflate in situatii vulnerabile. Toti cei responsabili pentru crime de razboi, inclusiv violenta sexuala, trebuie sa fie trasi la raspundere. De asemenea, ii condamnam pe toti - inclusiv Belarus - cei care faciliteaza in mod activ razboiul de agresiune al Rusiei impotriva Ucrainei.

2. Il salutam astazi pe ministrul de Externe Kuleba, suntem solidari cu guvernul si poporul Ucrainei in apararea eroica a natiunii si pamantului lor si aducem un omagiu tuturor acelor vieti pierdute. Ramanem fermi in angajamentul nostru fata de independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala a Ucrainei.

Nu vom recunoaste niciodata anexarile ilegale ale Rusiei, care incalca in mod flagrant Carta ONU. Vom continua si vom intensifica sprijinul politic si practic acordat Ucrainei, deoarece aceasta continua sa isi apere suveranitatea si integritatea teritoriala si valorile noastre comune impotriva agresiunii ruse si ne vom mentine sprijinul atat timp cat va fi necesar.

In acest context, NATO va continua sa se coordoneze indeaproape cu partile interesate relevante, inclusiv cu organizatiile internationale, in special cu UE, precum si cu tarile care au aceleasi opinii. In baza sprijinului oferit pana acum, vom ajuta Ucraina acum sa-si consolideze rezistenta, sa-si protejeze poporul si sa contracareze campaniile de dezinformare si minciunile Rusiei.

Aliatii vor ajuta Ucraina in timp ce isi repara infrastructura energetica si isi protejeaza oamenii de atacurile cu rachete. De asemenea, ramanem hotarati in sprijinirea eforturilor pe termen lung ale Ucrainei pe calea reconstructiei si reformelor postbelice, astfel incat Ucraina sa isi poata asigura viitorul liber si democratic, sa isi modernizeze sectorul de aparare, sa consolideze interoperabilitatea pe termen lung si sa descurajeze agresiunile viitoare.

Vom continua sa ne consolidam parteneriatul cu Ucraina pe masura ce aceasta isi avanseaza aspiratiile euro-atlantice.

3. Finlanda si Suedia participa astazi (la reuniunea de la Bucuresti - n.r.) ca state invitate sa se alature Aliantei. Aderarea lor le va face mai sigure, NATO, mai puternica, iar zona euro-atlantica, mai sigura. Securitatea acestora este de o importanta directa pentru Alianta, inclusiv in timpul procesului de aderare.

4. Reamintind ca Balcanii de Vest si regiunea Marii Negre sunt de importanta strategica pentru Alianta, salutam intalnirea noastra cu ministrii de externe ai partenerilor NATO din Bosnia si Hertegovina, Georgia si Republica Moldova, in timp ce NATO isi consolideaza sprijinul pentru construirea integritatii si rezilientei lor, dezvoltarea capacitatilor si sustinerea independentei lor politice.

Ne sustinem cu fermitate angajamentul fata de politica usilor deschise a Aliantei. Reafirmam deciziile pe care le-am luat la reuniunea la nivel inalt de la Bucuresti din 2008 si toate deciziile ulterioare cu privire la Georgia si Ucraina.

5. NATO este o Alianta defensiva. NATO va continua sa ne protejeze populatiile si sa apere fiecare centimetru de teritoriu aliat in orice moment.
Vom face acest lucru in conformitate cu abordarea noastra si impotriva tuturor amenintarilor si provocarilor.

Condamnam terorismul in toate formele si manifestarile sale si ne solidarizam cu Turcia, indurerata pentru pierderea de vieti omenesti dupa recentele atacuri teroriste oribile. Ne confruntam cu amenintari si provocari din partea actorilor autoritari si a competitorilor strategici din toate directiile strategice.

Avand in vedere cea mai grava amenintare la adresa securitatii euro-atlantice din ultimele decenii si, in conformitate cu Conceptul strategic, implementam o noua linie de referinta pentru postura noastra de descurajare si aparare prin consolidarea semnificativa a acesteia si dezvoltarea in continuare a intregii game de forte si capacitati pregatite pentru lupta.

Toti acesti pasi vor consolida substantial descurajarea si apararea avansata a NATO. Ramanem angajati sa ne pregatim, sa descurajam si sa ne aparam impotriva atacurilor ostile asupra infrastructurii critice a aliatilor.

Orice atac impotriva aliatilor va fi intampinat cu un raspuns solidar si hotarat. Suntem impreuna, uniti si solidari, si reafirmam legatura transatlantica durabila dintre natiunile noastre. Vom continua sa luptam pentru pace, securitate si stabilitate in intreaga zona euro-atlantica”.

Jens Stoltenberg: Este extrem de important ca Putin sa nu castige razboiul. Ar fi o vulnerabilitate pentru intreg globul Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a spus, la finalul reuniunii de marti, ca razboiul brutal al Rusiei si al presedintelui Putin incearca sa faca din iarna o arma, iar reuniunea de la Bucuresti transmite un mesaj de unitate si de efort sustinut de a sprijini Ucraina.

„Oricat va dura, nu dam inapoi.

Aliatii au promis noi ajutoare pentru Ucraina, inclusiv ajutor non-letal precum combustibil si generatoare, sa ajute Ucraina sa faca fata loviturilor rusesti impotriva infrastructurii energetice.

Sprijinul practic si politic al NATO va continua acum si pe termen lung.

Mesajul de la intalnire este ca NATO si partenerii vor continua sa ajute Ucraina, vom sta alaturi oricat ar dura. Am realizat ca este extrem de important ca Putin sa nu castige in Ucraina. Ar fi o tragedie pentru Ucraina, dar ar fi o vulnerabilitate pentru intreg globul.

Aliatii au cazut de acord sa lucreze mai indeaproape cu Ucraina. Avansul Ucrainei se datoreaza bravilor sai soldati, dar am vazut ca ajutorul aliatilor a facut o diferenta”, a spus seful NATO.

Dmytro Kuleba: Ultima oara cand am fost la o astfel de intalnire am cerut „arme, arme, arme”. Azi am alte trei cuvinte
Ministrul ucrainean de Externe, Dmytro Kuleba, aflat si el la reuniunea de la Bucuresti, a reluat apelurile catre Occident sa continue sa livreze arme:

„Ultima oara cand am fost la o astfel de intalnire am cerut „arme, arme, arme”. Multe s-au schimbat de atunci si ati vazut cat a contat, cat am putut sa le valorificam. Vreau sa va multumesc pentru ca ati livrat armele necesare Ucrainei.

Azi am alte trei cuvinte: „Rapid, rapid, rapid”. Apreciem ce ati facut, dar razboiul continua. Am dovedit ca putem bate Rusia, dar deciziile privind armele si productia de noi arme trebuie luate mai rapid, la fel si livrarile trebuiesc grabite. Asta discutam, cum sa grabim totul.

Acum si energia e la fel de importanta ca ajutorul militar. Transformatoare, generatoare si alte echipamente sunt foarte importante.
Avem nevoie de aparare antiaeriana - sisteme IRIS-T, Patriot, Hawk - si avem nevoie si de transformatoare si generatoare”.

Miza pentru Romania a summitului NATO de la Bucuresti

Obiectivele Romaniei, enuntate de MAE din Romania:

reafirmarea prioritatilor pe linie de securitate si aparare, cu accent asupra implementarii cat mai rapide deciziilor privind consolidarea Flancului Estic al NATO, in special Marea Neagra;

accentuarea necesitatii cii continuarii consolidarii NATO in contextul amenintarii fara precedent reprezentate de Rusia;

evidentierea importantei continuarii sprijinului aliat pentru Ucraina, Republica Moldova, Georgia si Bosnia-Hertegovina;

sublinierea importantei intnsificarii, cu rezultate concrete, a cooperarii si coordonarii NATO-UE in actualul context de securitate la nivel euro-atlantic, inclusiv in spatiul Marii Negre;

evaluarea provocarilor la adresa securitatii NATO si a raspunsului Aliantei fata de acestea.

Pentru Romania, miza este de a obtine o sustinere militara cat mai puternica.

De altfel, in conferinta de presa sustinuta inaintea summitului alaturi de Jens Stoltenberg, Klaus Iohannis a spus ca este nevoie de mai multa forta de aparare pe flancul estic al NATO - nu numai de un numar sporit de militari din statele aliate, ci si de echipamente prepozitionate:

„Da, este nevoie de mai multa forta de aparare, de descurajare pe flancul estic.

Chiar astazi am discutat aceste chestiuni. Este nevoie de un numar sporit de militari aliati, dar asta nu e suficient.

In plus, este nevoie de echipamente prepozitionate si am discutat despre aceste lucruri. Despre asta am discutat la summitul de la Madrid, insa e nevoie de concretizarea acestor decizii. Doresc sa trecem la fapte.

In plus, este nevoie de planuri foarte concrete, ca in cazul unui atac sa se stie foarte exact cin, ce trupe si unde trimite. Nu putem lasa aceste decizii pe ultimul moment si sa fim atunci luati prin surprindere.

In afara de aceste planuri, este nevoie de dezvoltarea unor structuri logistice, de exemplu pentru carburanti.

Toate acestea sunt necesare si cred ca la summitul de la Vilnius de anul viitor este posibil sa avem decizii mult mai curajoase si ult mai concrete in aceste domenii”.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.