Cand Naomi Jacobs s-a trezit din amnezie nu isi putea aduce aminte ultimii 17 ani din viata ei. Femeia s-a trezit in 2008 crezand ca are 15 ani, si ca trebuie sa isi dea examenele de vara - cum se intamplase in 1992.
Daily Mail: "A fost foarte greu. Am adormit in 1992, ca o adolescenta de 15 ani - isteata, sigura pe sine - si m-am trezit o femeie de 32 de ani, care are un copil pe care il creste singura. Cand m-am trezit si m-am uitat in oglinda, am avut parte de sperietura vietii mele: am vazut o femeie batrana, plina de riduri, care se holbeaza la mine", a declarat Naomi.
Medicii care au studiat cazul, au declarat ca din cauza stresului, o parte din creierul femeii s-a inchis, nu a mai functionat - stergandu-i o mare parte din amintiri.
Jacobs povesteste ca era atat de confuza in ceea ce priveste internetul, retelele de socializare si chiar telefonul mobil.
"Facebook, Google sau YouTube sunau ca niste cuvinte inventate, iar prima data cand l-am vazut pe fiul meu jucand Xbox, interactionand cu televizorul, mi-am varsat ceaiul".
Insa la trei ani de la aceasta experienta cumplita, Naomi vorbeste de o amintire graduala, si chiar a scris o carte despre povestea incredibila prin care a trecut.
"Mi-au trebuit trei ani de munca intensa pentru a pune cap la cap fiecare piesa din acest puzzle. Incetul cu incetul mi-am recapatat memoria, iar aceasta experienta m-a ajutat sa apreciez mai mult tot ceea ce am acum. Cred ca este de inteles ca am fost inmarmurita.
"Nu stiam cum sa reactionez. Voiam sa fiu cu mama. Niciodata nu mi-a trecut prin cap ca ma voi duce la culcare intr-o seara si ma voi trezi intr-un alt secol. De-a lungul celor trei ani, amintirile imi veneau prin minte ca niste flash-uri, insa erau acolo, le aveam".
Medicii i-au spus lui Naomi ca a suferit de Amnezie Globala - o forma de pierdere a memoriei, cauzata de stres.
"A fost un moment oribil cand m-am trezit, iar un baietel de 11 ani, cu putin mai mic decat mine, imi zicea 'mama'. Atunci am inceput sa tip. Nu stiam cine era, si cu siguranta nu imi aminteam ca il nascusem".
Naomi si-a recapatat memoria cu ajutorul apropiatilor, dar si ajutata de jurnalele pe care le scria, atat in copilarie, cat si matura fiind.