Prima zi a negocierilor trilaterale dintre Ucraina, Rusia și Statele Unite, desfășurate la Abu Dhabi, s-a încheiat marți, după mai bine de patru ore de discuții. Cele trei delegații urmează să reia tratativele miercuri, însă, deocamdată, nu au fost anunțate rezultate concrete. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a precizat că în prima rundă au fost abordate inclusiv chestiuni umanitare, precum schimbul de prizonieri și repatrierea copiilor, dar și garanțiile de securitate.
În timp ce Washingtonul vorbește despre progrese și își dorește ca Europa să participe direct la următoarele negocieri, Moscova transmite că nu se grăbește să accepte un armistițiu. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, susține că înainte de încetarea focului trebuie clarificate liniile generale ale viitoarei arhitecturi de securitate europene.
Zelenski: Au fost discutate schimbul de prizonieri și garanțiile de securitate
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că prima zi a negocierilor de la Abu Dhabi a inclus discuții despre probleme umanitare, în special schimbul de prizonieri de război și repatrierea copiilor ucraineni. Pe agenda tratativelor s-au aflat și garanțiile de securitate care ar trebui să împiedice reluarea războiului în cazul încheierii unui armistițiu.
Agenda generală a discuțiilor din 3 și 4 noiembrie cuprinde patru direcții principale: încetarea ostilităților, garanțiile de securitate postbelice, redresarea economică a Ucrainei și problemele umanitare.
SUA vor ca Europa să participe la negocieri
Secretarul de stat american Marco Rubio a confirmat că Washingtonul își dorește ca, în cele din urmă, discuțiile trilaterale să fie extinse și să includă reprezentanții Europei. Oficialul a calificat prima zi a negocierilor drept una productivă.
Potrivit publicației Politico, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner vor încerca să convingă Rusia să accepte participarea directă a europenilor la următoarea rundă de tratative. Washingtonul și-ar dori ca reuniunea din această săptămână să fie ultima desfășurată fără participarea deplină a Europei.
Înainte de începerea negocierilor trilaterale, reprezentanți ai Marii Britanii, Franței, Germaniei, Italiei, NATO și Comisiei Europene s-au întâlnit cu oficialii ucraineni și americani pentru a-și coordona pozițiile.
Moscova nu acceptă un armistițiu înainte de discuțiile despre securitatea Europei
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova nu este pregătită să accepte un armistițiu imediat în Ucraina fără să știe ce urmează după încetarea focului.
„Ar fi mai înțelept să se discute mai întâi liniile generale ale viitoarei arhitecturi de securitate din Europa și abia apoi despre un armistițiu în Ucraina”, a afirmat Lavrov.
Poziția Moscovei îi îngrijorează pe europeni, în special pe cei de pe flancul estic al NATO, care se tem că Rusia ar putea încerca să obțină modificări ale actualului sistem de securitate european. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut că discuțiile mai ample despre securitatea Europei ar trebui să aibă loc doar după stabilirea unui armistițiu în Ucraina.
Teritoriile, unul dintre cele mai dificile subiecte
O altă problemă majoră rămâne cea teritorială. Potrivit publicației The Economist, negociatorii americani ar lua în considerare inclusiv o posibilă modificare a granițelor administrative ale unor regiuni ucrainene, ca variantă de compromis.
O asemenea soluție i-ar permite Rusiei să revendice oficial controlul deplin asupra regiunilor Donețk și Luhansk, fără să obțină însă orașele fortificate aflate în continuare sub controlul Kievului. Revista descrie propunerea drept o „fantezie cartografică” și precizează că este doar una dintre ideile vehiculate în cadrul negocierilor.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins în repetate rânduri cedarea teritoriilor, iar un oficial ucrainean a negat că autoritățile de la Kiev ar lua în calcul asemenea concesii. Potrivit acestuia, problema teritorială ar putea fi discutată doar la nivelul liderilor celor două țări și numai în contextul unor garanții de securitate adecvate pentru Ucraina.
Cine participă la negocieri
Delegația ucraineană este condusă de Rustem Umerov și îi include, printre alții, pe Kirilo Budanov, șeful Biroului Prezidențial, Davyd Arakhamia, liderul fracțiunii parlamentare „Slujitorul Poporului”, și Vadim Skibitski, adjunctul șefului serviciului de informații militare.
Delegația rusă este condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin, și include reprezentanți ai serviciilor de informații, ai Statului Major General și ai Ministerului de Externe.
Statele Unite sunt reprezentate de emisarul special Steve Witkoff și Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump.
Negocierile au loc în timp ce atacurile continuă
În timp ce delegațiile discutau la Abu Dhabi, războiul a continuat. Înainte de începerea negocierilor, Rusia a atacat zece regiuni ucrainene și a lovit cinci substații energetice importante, care asigură transportul energiei electrice între regiuni, potrivit oficialilor de la Kiev.
În paralel, administrația americană încearcă să accelereze procesul diplomatic. Potrivit unor surse citate de The Economist, rezultatul alegerilor americane de la jumătatea mandatului ar fi sporit presiunea asupra echipei lui Donald Trump pentru obținerea unui acord.
Cu toate acestea, negociatorii ucraineni sunt sceptici în privința posibilității unui progres decisiv în viitorul apropiat și consideră că Rusia nu este pregătită să accepte un acord de pace cuprinzător.
Negocierile de la Abu Dhabi urmează să fie reluate miercuri. Până atunci, rămân deschise cele mai dificile întrebări: în ce condiții ar putea fi oprit războiul, ce garanții de securitate va primi Ucraina și dacă Rusia va accepta participarea directă a europenilor la procesul diplomatic, scrie Hotnews.