De ani de zile, presedintele rus Vladimir Putin s-a intors asupra unor decizii si a mintit in privinta altora, fiind foarte greu de distins intre tacticile sale ocolitoare si fictiunea pura, inarmandu-se cu aceasta combinatie toxica pentru a-si santaja, dezbina si dezorienta inamicii, scrie Politico.
In ultimele zile, Rusia s-a retras din acordul privind exportul de cereale pe Marea Neagra, apoi s-a intors asupra deciziei, a lansat amenintari infioratoare despre posibile atacuri nucleare inainte de a face cale intoarsa, adoptand o retorica a neproliferarii. Putin a ordonat saptamana aceasta retragerea fortelor sale din Herson la doar cateva saptamani dupa ce a declarat ca orasul va face parte din Rusia „pentru totdeauna”.
Cum ar trebui sa interpreteze lumea declaratiile, actiunile si semnalele complet contradictorii ale lui Putin? Si cand vine vorba de folosirea armelor nucleare, ce valoare are cea mai recenta promisiune a Kremlinului ca nu va apela la arsenalul sau nuclear impotriva Ucrainei? „Pentru Rusia, inconsecventa este o parte integrala a strategiei sale de politica externa, in special sub Putin”, a observat Fiona Hill, fost oficial al Consiliului de Securitate Nationala al Statelor Unite.
Comentariul lui Hill a fost facut in 2013, cu un an inainte ca Rusia sa anexeze ilegal Crimeea dupa ce s-a delimitat de „omuletii verzi” care ocupau si blocau Aeroportul International din Simferopol si bazele militare de pe peninsula ucraineana. In lunile ianuarie si februarie, cu mai putin de doua saptamani inainte sa lanseze valuri de rachete asupra Harkovului si aeroporturilor din Kiev, Kremlinul si oficialii sai de rang inalt respingeau orice sugestie ca Putin ar urma sa invadeze si sa cucereasca Ucraina.
Concentrarea fortelor ruse de-alungul granitei cu Ucraina in estul si nordul tarii faceau parte dintr-o serie de exercitii militare normale, au spus ei. Purtatoarea de cuvant a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus ca acuzatiile ca Rusia ar avea planuri agresive sunt „absurde”. „Am aflat din ziarele americane ca vom ataca Ucraina”, a spus in batjocura Zaharova. Seful ei, ministrul Serghei Lavrov, a insistat ca „nu va fi niciun razboi”, oferind asigurari tuturor ca Rusia nu isi doreste un razboi.
Cacealmaua lui Putin sau esecul Occidentului de a intelege politica externa a Rusiei?
Au fost toate aceste declaratii pure diversiuni pentru a pastra elementul surpriza in momentul declansarii invaziei sau Kremlinul chiar s-a razgandit in ultimul moment? Este greu de spus – si chiar asta ar putea fi intentia lui Putin. Sau ar putea fi pur si simplu esecul Occidentului de a intelege cum se face politica in Rusia, potrivit unor analistii specializati in spatiul ex-sovietic.
Acestia sustin ca guvernele occidentale nu reusesc sa inteleaga schimbarea sensului de mers al politicii externe a Rusiei si de prea multe ori nu pot face diferenta intre schimbarea unor politici si inducerea in eroare intentionata. „Cred ca [Putin] inventeaza unele lucruri din mers, uneori din disperare, dar el cauta si slabiciuni ale Occidentului pe care sa le exploateze”, a spus David Kramer, fost secretar de stat asistent in administratia presedintelui american George W. Bush. Rezultatul este ca, indiferent de motivele care stau la baza acestor schimbari de directie, toata lumea se intreaba ce va face Putin.
Poate ca definitia Rusiei inventata de Winston Churchill - „o ghicitoare, invelita intr-un mister, inauntrul unei enigme” - nu a fost niciodata mai adevarata de cand liderul britanic din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial s-a straduit sa il inteleaga pe Stalin.
„Per total, Putin crede ca acolo unde este haos, este oportunitate, astfel ca inselatoria si confuzia fac parte din 'instruirea sa ca spion'”, potrivit Orysiei Lutsevici, cercetator de la Chatham House. Lutsevici crede ca decizia lui Putin de a ordona o mobilizare partiala a rezervistilor in septembrie dupa ce a insistat ca nu ea nu va avea loc a fost o operatiune de a-si induce in eroare propriul public. „Ei se mobilizau in secret de mai mult timp si [Putin] a facut anuntul public la momentul oportun.”
China a influentat decizia lui Putin de a renunta la amenintarile nucleare
Amenintarile nucleare indiscrete ale lui Putin din ultimele saptamani au fost o metoda „de a creste tensiunile pentru a testa lucrurile si a vedea care va fi raspunsul”, potrivit lui Emily Ferris, analist al Royal United Services Institute. In ultima vreme, Putin a renuntat la amenintari si a pretins ca „nu a vorbit niciodata despre folosirea armele nucleare” si ca un atac nuclear asupra Ucrainei nu ar avea nicio valoare politica sau militara.
Ferris si alti analisti cred ca, de data aceasta, Putin s-a razgandit din cauza presiunilor facute de Beijing. In plus, decizia de a invada Ucraina a fost cel mai probabil luata in ultimul moment, ceea „s-ar potrivi cu tendinta lui Putin de a amana deciziile importante”, potrivit lui Ferris. Mai mult, „Putin este uneori privat de detalii” din cauza „incompetentei si ineficientei generale din interiorul sistemului de securitate din Rusia”, ceea ce il obliga sa intervina ulterior.
Andrei Illarionov, un fost consilier de rang inalt al lui Putin care acum a devenit un critic al sau, crede ca deciziile schimbatoare ale liderului de la Kremlin nu se bazeaza pe o logica anume. „Se pare ca [Putin] a devenit destul de nelinistit din cauza ca, chiar daca nu pierde intocmai razboiul, cu siguranta nici nu il castiga.”