Prim-ministrul lituanian, Saulius Skvernelis, invins in alegerile prezidentiale desfasurate duminica, a anuntat ca va demisiona in iulie, relateaza AFP.
Economistul Gitanas Nauseda, novice in politica, s-a plasat pe primul loc, potrivit rezultatelor partiale ale turului intai, si se va confrunta in turul al doilea, la 26 mai, cu Ingrida Simonyte, fost ministru al finantelor si fosta vice-guvernatoare a bancii centrale.
“Esecul meu de a intra in turul al doilea reflecta nivelul increderii in persoana mea ca om politic”, a declarat Saulius Skvernelis la postul national de televiziune LRT.
“Ca om politic accept aceasta apreciere si trebuie sa iau aceasta decizie”, a adaugat el, precizand ca va prezenta demisia guvernului sau in iulie.
Potrivit rezultatelor partiale din 83% din sectiile de votare, Gitanas Nauseda a obtinut 31,18% din voturi, Ingrida Simonyte 27.16%, iar Saulius Skvernelis s-a situat al treilea cu 22,26%.
Campania prezidentiala a fost dominata de problema fracturii sociale dintre bogati si saraci care se adanceste in Lituania in pofida unei cresteri economice solide.
Cei trei candidati au afirmat ca vor cauta sa rezolve aceasta problema.
Fost consilier al unei banci, Gitanas Nauseda (54 de ani) a incercat sa-si seduca alegatorii prin teza unui presedinte impartial deasupra disputelor politice.
Dupa ce si-a indeplinit datoria civica inca de vineri in cadrul votului anticipat, el a declarat ca a “simtit ca ii revine grava responsabilitate de a reduce polarizarea” societatii.
“Nu putem izola Vilniusul de restul Lituaniei”, a afirmat la randul sau Ingrida Simonyte (44 de ani) in cadrul unui miting in finalul campaniei in capitala. Ea a propus reducerea decalajului economic intre zonele rurale si cele urbane printr-o stimulare a cresterii.
Liberala, ea sustine parteneriatul intre persoane de acelasi sex.
In Lituania, presedintele nu exercita putere politica de obicei, dar el este responsabil pentru politica externa si participa la summiturile UE.
El numeste ministrii, judecatorii si sefii armatei si bancii centrale, dar cel mai adesea el trebuie sa obtina asentimentul premierului si al parlamentului.
Toti candidatii la presedintie s-au declarat sustinatori convinsi ai Uniunii Europene si NATO, considerate ca o asigurare impotriva puternicului vecin rus.