Aderarea Finlandei la NATO adauga o armata puternica fortelor Aliantei si o piesa care lipsea din puzzle-ul de aparare de pe flancul estic, vulnerabil in caz de atac rusesc, potrivit mai multor analisti si oficiali militari, scrie g4media.ro.
Cand presedintele rus, Vladimir Putin, a lansat invazia in Ucraina, Moscova si-a justificat actiunea acuzand NATO ca ar incerca sa patrunda pe teritoriul ei. 13 luni mai tarziu, aderarea Finlandei inseamna ca Alianta defensiva condusa de Statele Unite isi dubleaza frontiera cu Rusia si modifica situatia militara de la Baltica la Arctica. Puzzle-ul va fi complet atunci cand si Suedia, care a cerut sa adere in acelasi timp cu Finlanda, se va alatura la randul ei Aliantei.
„Acum, Finlanda are nevoie de NATO, dar si NATO are nevoie de Finlanda fata de o Rusie agresiva”, subliniaza Jamie Shea, un fost inalt oficial al NATO devenit cercetator asociat grupului de reflectie Chatham House. „Apararea colectiva contra Rusiei va fi mai usoara acum, o data cu accesul la teritoriul finlandez si la capacitatile aduse de Finlanda”, adauga el.
Alianta cauta de ani de zile sa-i protejeze pe cei trei aliati ai sai baltici – Estonia, Letonia si Lituania – contra unui eventual atac al Rusiei. Ingrijorarea s-a concentrat pe coridorul Suwalki, o fasie de 65 km intre enclava rusa Kaliningrad si Belarus.
Un atac pe acest coridor ar taia tarile baltice de Polonia si de restul aliatilor lor din NATO. Cu Helsinki la mai putin de 70 km de capitala estona Tallinn, de cealalta parte a Balticii, s-a deschis un nou drum pentru a aduce rapid intariri.
„Aderarea Finlandei va intari apararea avansata a NATO si va contribui la descurajare”, a declarat pentru AFP ministrul eston al apararii, Hanno Pevkur. „Dar ingrijorarea privind Suwalki ramane, deoarece Belarus a devenit de facto un district militar al Rusiei”, a insistat el pledand pentru o intarire a planurilor de aparare pentru tarile baltice.
Mai la nord, Finlanda va ajuta Alianta sa apere o fasie ingusta de teritoriu norvegian frontalier Rusiei, in peninsula Kola, subliniaza analistul Jan Kallberg, de la European Policy Analysis. Si in vreme ce se intensifica luptele pentru controlul regiunii arctice intre Rusia, China si Occident, intarirea pozitiei NATO in aceasta regiune devine un atu.
Dar adaugarea a 1.300 km de frontiera terestra cu Rusia implica inevitabil vulnerabilitati si asigurarea apararii ei este o provocare pentru strategii NATO.
Kremlinul s-a angajat sa-si intareasca fortele din apropierea granitei in anii urmatori. Dar va fi nevoie de ani pentru ca Moscova sa reconstituie capacitatile sale distruse in Ucraina, estimeaza analistii. Potrivit acestora, pentru a evita sa provoace Moscova, Finlanda ar trebui sa urmeze exemplul Norvegiei vecine si sa nu lase sa stationeze forte ale NATO permanent pe teritoriul ei.
Armata finlandeza este bine pregatita pentru lupta si are experienta conditiilor climatice extreme in zona arctica. „Finlanda este una din putinele tari europene care nu a incetat niciodata sa se pregateasca pentru un potential razboi”, aminteste Minna Alander, cercetatoare la Institutul finlandez de afaceri internationale. In vreme ce alte armate din Europa occidentala si-au redus efectivele dupa razboiul rece, Finlanda a pastrat un model de recrutare conceput dupa invazia facuta de Uniunea Sovietica in 1939.
„Asta ii da acum Finlandei capacitatea sa mobilizeze 280.000 de militari in vreme de razboi si sa dispuna de o rezerva totala de 870.000 de soldati, subliniaza Minna Alander.
„Cu 1.500 de piese, Finlanda are una din cele mai mari artilerii din Europa si ea continua sa investeasca in apararea aeriana cu un nou avion de vanatoare american F-35”, din care a comandat 64 de exemplare.
Aderarea iminenta a Finlandei scoate in evidenta absenta Suediei, a carei aderare este blocata de Turcia si Ungaria. Dar simplul fapt ca Finlanda intra in Alianta atlantica „va intari Suedia, deoarece ea va fi de acum inainte inconjurata de membri ai NATO”, aminteste Jamie Shea.