Criza provocata de coronavirus este, in primul rand, o „panica morala”, care ne infecteaza in primul rand mintile, si nu plamanii, considera, intr-un articol de opinie publicat in Pshychology Today, doctorul in antropologie Samuel Veissiere, care preda stiinte cognitive la Universitatea McGill din Canada.
„Coronavirusul este, simplu spus si aproape in mod exclusiv, o panica morala. In sensul cel mai literar cu putinta. Corpurile, la fel ca mintile noastre, dar si societatea, in ansamblul ei, cu normele ei sociale si morale, au coevoluat, de-a lungul timpului, cu tot felul de agenti patogeni”, afirma Veissiere.
Conform celui mai recent bilant, publicat de CNN, in lume, in acest moment, sunt confirmate peste 85 de mii de cazuri de coronavirus, care este deja raspandit pe toate continentele, cu exceptia Antarcticii si care a facut deja peste 2.900 de victime. In termeni de cifre, vorbim de un procent de 0,0001% din populatia globului afectata de coronavirus. Comparativ, gripa banala, arata antropologul canadian, provoaca intre 3 si 5 milioane de cazuri grave de imbolnavire, la nivel mondial (ceea ce inseamna circa 0,06% din populatie), cu multe alte cazuri nedetectate sau neraportate.
Astfel, numarul persoanelor care mor, anual, de gripa este intre 290.000 si 650.000 - aproximativ 0,008% din populatia planetei.
Se naste o intrebare multipla: de ce avem, atunci, masuri de carantina, de ce sunt state care isi inchid, deja, granitele, de ce se inchid scolile, sau de ce se anuleaza meciuri de fotbal si se prabusesc bursele in conditiile in care sansele sa fii ucis de coronavirus sunt similare cu probabilitatea de a fi lovit de traznet?
Raspunsul, in opinia lui Veissiere, tine de incapacitatea „crasa” in a face estimari statistice corecte, dar si tendinta noastra de a „supraestima” pericolele si „inclinatia” spre scenarii pesimiste care ne-au ajutat, de-a lungul timpului, sa supravietuim si sa evoluam.
„Orice informatie legata de un pericol sau amenintare potentiala se va lipi foarte usor de mintea noastra, va fi mai usor de memorat si mai usor de transmis mai departe”, spune Samuel Veissiere. „Asta ne-a crat un avantaj in evolutie: preferam, mai degraba, sa exageram unui pericol decat sa-l subestimam. Constientizarea prezentei unor agenti patogeni ne provoaca, automat, o reactie de dezgust: o astfel de atitudine ne ajuta sa stam departe de pericole. Acesta e motivul pentru care oamenii simt repulsie fata de soareci, a sobolani sau gandaci”, afirma Veissiere.
Iar evolutia nu e decat un joc al numerelor: fiecare specie incearca sa se dezvolte prin „exploatarea vulnerabilitatilor altor organisme (sau specii)”.
Coronavirusul se dovedeste a fi, astfel, un „adversar extrem de inteligent” care prezinta, in opinia antropologului, o reala „poveste de succes”, in materie de epidemie, si asta tocmai pentru ca nu este „foarte letal”: a reusit deja, „exploatand vulnerabilitatile psihologiei umane”, sa ne inchida scolile, sa prabuseasca bursele si sa ne influenteze stilul de viata.
Din acest punct de vedere, virusul Ebola, cu mortalitatea sa de 90%, este mai degraba unul „stupid”: isi omoara gazda -si, odata cu ea, pe sine - atat de rapid, incat nu se poate raspandi.