Problema ambuteiajelor din trafic ramane o provocare aparent imposibil de rezolvat, nu doar in Romania, ci in aproape toate statele lumii.
Daca în România putem da vina pentru ambuteiaje pe lipsa parcarilor si pe soselele si autostrazile prost construite, nu acelasi lucru putem spune în cazul tarilor cu o infrastructura rutiera mult mai bine pusa la punct. Dar si aici au loc blocaje în trafic si accidente rutiere în lant. E suficient sa vedem imagini cu blocajele care au loc pe marile autostrazi din vestul Europei sau din Statele Unite, ca sa ne dam seama ca trebuie gasita urgent o solutie eficienta.
Problema ar putea fi rezolvata de „autostrada digitala 5G”, un concept care urmeaza sa fie aplicat în Europa în anii urmatorii. Autostrada Digitala va include mai multe tari din Europa, inclusiv România, si ar urma sa devina realitate în perioada 2021-2026. Proiectul a fost prezentat de catre Markus Dillinger, de la Centrul de Cercetare Huawei din Munchen, în cadrul conferintei Innovation Day organizate pe 7 noiembrie la Roma.
La prima vedere, autostrada digitala pare o idee desprinsa din filmele SF, dar ea se bazeaza pe tehnologii care deja exista si sunt în continua dezvoltare. Este vorba de tehnologia 5G si de masinile autonome, pilotate de computere dotate cu Inteligenta Artificiala.
Conform proiectului autostrazii digitale, primele modemuri 5G R16 ar urma sa fie introduse pe masini începând cu anul 2021, iar în 2026 primele masini dotate cu 5G (autoturisme care se vor numi L5 sau 5GCAM) ar trebui sa circule deja pe strazi. Tot pâna în 2026 ar trebui sa fie gata si infrastructura rutiera dotata cu sisteme 5G, care sa asigure o conexiune digitala continua între autoturisme si între acestea si elementele infrastructurii. Astfel vor putea fi evitate ambuteiajele, iar riscul de accidente rutiere va scadea foarte mult.
Tehnologia 5G exista deja, chiar daca deocamdata este aplicata destul de limitat. În momentul în care va fi disponibila pe scara larga, ea va oferi o conexiune celulara mult mai rapida, un transfer rapid de date, cu viteze de pâna la 20 Gb/s pentru download si 10 GB/s pentru upload si interconectarea unui numar urias de dispozitive (pâna la 1 milion de dispozitive pe kilometrul patrat).
Sistemul 5G va avea numeroase utilizari în realitatea augmentata, va permite apeluri video 3D si va ajuta si la functionarea mai buna a caselor inteligente si la eficientizarea unui sistem pentru orasele inteligente, unde toate sistemele (de gestionare a traficului, a deseurilor etc) vor fi interconectate si controlate printr-un singur hub.
În cazul autostrazii digitale, sistemul 5G va fi integrat atât la bordul masinilor cât si în infrastructura rutiera, pentru a ajuta la decongestionarea traficului si pentru o mai mare siguranta în trafic. Schimbarea va fi evidenta mai ales atunci când vom avea pe strazi si masini complet autonome, capabile sa decida singure care este cel mai indicat si sigur traseu si cum pot evita zonele cu probleme.
În prezent, cele mai avansate masini pe care le putem cumpara au un sistem inteligent de asistenta pentru sofer, însa fara sa-l înlocuiasca pe acesta. Recent, în Marea Britanie au fost introduse primele autovehicule fara sofer pentru transportul public, dar acestea sunt abia la început si nu au câstigat înca încrederea majoritatii oamenilor.
Daca unele state europene, printre care si Italia, au introdus cu succes tehnologia 5G (sistemul functioneaza deja în regiunile Bari-Matera, Torino si Republica San Marino), algoritmii de inteligenta artificiala care vor asigura pilotarea automata a unei masini nu sunt înca foarte bine pusi la punct.
Dupa cum a explicat Eric Moulines, profesor la Ecole Polytechnique, din cadrul Academiei Franceze de Stiinta, în prezent este destul usor sa pacalim un computer care foloseste sistemul de învatare deep learning. Acest sistem presupune folosirea a milioane de imagini care înfatiseaza un anumit obiect, pentru a învata reteaua neurala cum sa recunoasca obiectul dintr-o anumita fotografie (de exemplu, sa identifice corect un câine sau o pisica dintr-o serie de mai multe imagini diferite). Aceste computere au o capacitate uriasa de-a acumula informatii si de-a o procesa.
Totusi, în prezent aceste supercomputere pot gresi destul de usor, daca poza pe care trebuie sa o recunoasca este chiar si putin modificata, sa zicem prin simpla introducere a unui singur pixel. Pentru un om, o fotografie cu un urs care este editata cu un pixel în plus nu va fi o problema. Omul va recunoaste imediat ca în imagine este un urs.
Un computer însa functioneaza diferit, iar pentru el acel pixel în plus schimba radical informatia si astfel nu va mai recunoaste corect imaginea. Sistemul de învatare al computerelor, deep learning, desi în continua evolutie, este foarte diferit de modul de învatare pe care îl folosesc oamenii.
Retelele neurale nu au ajuns înca la un nivel suficient de avansat pentru a putea avea încredere deplina ca ele vor putea lua decizia corecta în locul nostru. Iar daca o eroare în recunoasterea unei poze cu o pisica sau cu un urs nu este o tragedie, lucrurile se schimba radical daca un computer care piloteaza o masina nu poate recunoste un pieton aflat pe sosea.
Deja avem un istoric trist, cu un accident auto mortal în care a fost implicata o masina autonoma produsa de Tesla. Desigur, si noi si computerele învatam din fiecare greseala, dar mai avem cale lunga pâna când masinile noastre autonome vor putea lua decizii dificile, în situatii limita, ca sa aleaga, spre exemplu, cine moare si cine traieste în cazul unui accident rutier iminent.
Pe lânga recunoasterea perfecta a obiectelor si persoanelor, computerele care ne vor conduce masinile vor trebui sa învete cum sa ia decizii morale. Iar asta va fi provocarea suprema pentru cercetatorii care vor concepe masinile si computerele viitorului