Filiera italiana s-a extins mai nou si in Spania, pe Ebru, dar capturile ajung in Romania tot via Italia. Pestele albit in acte nu poate pacali insa analizele de laborator.
Carnea de somn sau de crap, de pe urma pescitului ilegal, ascunde surprize deloc placute. Si specialistii italieni si cei de la noi vorbesc despre o bioacumulare masiva în tesuturile acestor pesti mari, preferati în tarile balcanice, dar pe care vest-europenii îi evita.
Nu avem în România o problema de sanatate publica, cel putin nu oficial. Intoxicarea cu metale grele exista chiar si atunci când valorile depistate la laborator nu depasesc limitele maxim admise.
Medicii au diagnosticat români care consuma regulat, peste contaminat, de 4 sau chiar 5 ori pe saptamâna. Simptomele pot aparea dupa doi sau 3 ani, si induc pacientii în eroare.
Ramâne însa problema transporturilor masive catre România. Biologii italieni ne-au prezentat dovezi clare, analize de laborator care arata ca pestele trimis în tara noastra, de pe urma braconajului, e de fapt un peste toxic.
Un peste prins în ape poluate, unde si scaldatul e interzis de catre autoritatile italiene. Aurul braconierilor e reprezentat de crap, platica, amur, dar mai presus de toate, de somn. Regele fluviului, pradatorul superm al acestor ape e din pacate si cel mai poluat, sustin specialistii.
Biolog: “Sunt studii facute în special pe fluviul Po, care arata clar prezenta metalelor grele în corpul pestilor din anumite specii. Dintre acestea, somnul este cel mai cercetat, pentru ca este un peste foarte gras. ”
Am descoperit la alte analize si prezenta DTT-ului, desi e o substanta interzisa de mai multi ani. Acesti pesti, care sunt în vârful piramidei alimentare, somnul e un super pradator, manânca tot ce e sub el, el acumuleaza, sunt pesti care traiesc multi ani, sunt longevivi, acumulând toate aceste substante periculoase si tu îi manânci carnea, preiei tu aceste substante în organismul tau.
Biolog: “La noi, somnul nu se manânca, nu are un consum de talia pescuitului care se face. Pestele ajunge în afara Italiei, ajunge în România, Ungaria, în special tarile din Est.”
Apele fluviului sunt populate si cu specia crap, iar analizele de laborator au aratat, la multe dintre exemplarele prinse în plase sau curentate, prezenta unor concentratii mari de metale grele în tesuturi.
Marco Falciano, voluntar: ″În toata provincia Ferrara, si pe tot cursul fluviului Po, apele sunt poluate. Vorbim de o apa în care e interzis scaldatul, nici nu poti face baie, din cauza bacteriilor. Poluarea vine în principal de la orasele mari, dar si de la agricultura intensiva si de la fermele de pasari si animale. ”
Biologii spun ca pestii maturi au cea mai afectata carne, desi în România sunt la mare cautare burtile de somn gras si mare
Acesti monstri de apa dulce sunt la mare cautare în bucatariile de la noi, pentru ca au carne alba, dulce, gustoasa, fara oase si este o carne grasa, excelenta pentru diverse retete pescaresti.
Burta de somn se foloseste la diverse ciorbe, dar si facuta pe plita încinsa ori în multe preparate lipovenesti. În Italia gasesti ape nederanjate de pescuitul industrial, pentru ca italienii prefera sa consume peste de apa sarata, ei nu sunt interesati sa manânce astfel de pesti de apa dulce, cautati în România.
Po este poluat si pentru ca dupa precipitati intense se revarsa peste terenurile agricole din zona si apoi se retrage luând cu el si îngrasamintele chimice din terenurile fertilizate.
Presedintele provinciei Rovigo vorbeste însa si de un alt pericol, cu ocazia transporturilor de peste poluat. Fost carabinier, oficialul aminteste de cazuri mai vechi în care în pesti mari, pusi la gheata, au fost introduse droguri, mai ales pentru ca mirosul de peste induce în eroare câinii antrenati ai politiei.
Oficialul italian sugereaza ca asta ar putea fi o cale de a introduce usor în România stupefiante de pe piata neagra a Italiei, care abunda în astfel de substante interzise.
Filmati pe ascuns, suspectii de braconaj nu vad nicio problema daca vireaza peste poluat cu metale grele, cât timp la mijloc sunt bani frumosi si ei au familii de întretinut. Acesti indivizi vorbesc dezinvolt, în fata voluntarilor care i-au depistat cu politia de mai multe ori pe apele din zona. Stiu ca voluntarii nu au ce sa le faca, în lipsa unui flagrant si chiar încearca sa îi corupa, sa vina cu ei la braconat.
CAMERA ASCUNSÄ‚
″- Sa îl luati la braconaj pe asta?
- Da.
- Pai el stie sa braconeze?
- Se învata.
- E suficient ca ne pazeste, ca ne tine spatele. E suficient ca ne tine spatele, ca ne pazeste. Pai da.”
Am vrut sa vedem si ce se întâmpla în România, odata ce pestele ajunge la noi. În multe transporturi sunt folosite masini cu numere de Bucuresti, iar pe actele de însotire a marfii figureaza firme din Capitala. Odata ajuns în România, somnul si crapul italian îsi pierd urma, prin vitrine si galantare, unde exista si peste românesc.
E drept ca exemplarele de somn de la noi sunt ceva mai mici, însa când pestele e taiat, consumatorul nu mai poate sti daca burta de somn sau fileul de crap sunt de la noi sau din ape poluate de peste hotare.
Radu Manolache, proprietar pescarie: “S-a ajuns la situatia amuzanta, în care scrie somn de Dunare, provenienta Italia!”
Radu Manolache activeaza de multi ani pe piata pestelui din România. Are o cherhana la Jurilovca si face comert cu peste din Delta Dunarii, pe care îl livreaza si în capitala.
Povesteste ca pestele de import, cu probleme, e greu de identificat odata ce intra pe circuitul restaurantelor, unde somnul mare e filetat si bagat în diverse sortimente.
Radu Manolache, proprietar cherhana: “90% din pestele de apa dulce din România provine din import! În situatia în care 25 % din suprafata piscicola a Uniunii Europene se afla în România.”
Acelasi Radu Manolache povesteste ca nu ar trebui sa ne mire ca braconierii s-au mutat sa pescuiasca peste hotare, cât timp la noi industria pestelui a murit de mult si ei au ramas fara locuri de munca, desi sunt printre cei mai priceputi pescari de apa dulce, din Europa.
În România 90% din pestele de apa dulce, vândut si consumat, provine din import si doar 10% din România. Un importator e obligat sa duca lunar, la analiza, la ANSVSA, esantioane din marfa adusa de peste hotare. Doar ca îsi alege el ce duce la laborator si nu ar avea niciun interes sa duca o carne cu metale grele, preferând sa duca dintr-un lot pe care îl stie corespunzator.
Am informat si Politia Romana despre situatia din Italia. Au luat legatura cu omologii din politia italiana si a avut loc un schimb de informatii. E un prim pas, dar comertul cu peste braconat în Peninsula pare prea mare sa fie perturbat.
Pestele este albit în acte, odata ajuns în România, iar politia economica nu îsi mai poate da seama daca provine din zone poluate. Doar o analiza de laborator minutioasa, asa cum au facut biologii din Italia, îti poate arata ca e vorba de un peste care trebuie mâncat. Însa aceste analize costa, nu sunt ieftine, si la noi autoritatile din domeniul sanatatii publice le fac selectiv, la intervale mari de timp.
Mai fac testari unele Universitati. La Galati, de exemplu, la Facultatea de Stiinta Almentelor, specialistii identifica frecvent metale grele în pestele de la noi, considerat mai putin poluat decât cel din Italia.
Biologii Sectiei de Piscicultura de la Galati au analizat comparativ carne de somn pescuit în Dunare cu somn adus din Italia.
Diferentele sunt uriase în primul rând în privinta cantitatii de PLUMB, care în pestele din Po e mult mai mare.
Problema e ca simptomele apar mai târziu în cazul intoxicarii cu mercur si plumb. Asta în timp ce consumatorii considera ca pestele e mai sanatos decât carnea de porc sau pui.
Radu Tincu e medic primar la Spitalul de Urgente din Capitala si asistent universitar doctor, la disciplina Farmacologie si Toxicologie, de la Universitatea de Medicina Carol Davila.
Radu Tincu: “De obicei pacientii pe care îi vedem în spital, pe sectia de toxicologie sunt pacienti cu dosare de sute de pagini, dosare medicale, pentru ca se tot investigheaza pentru simptome pentru care nimeni nu gaseste o cauza. De ce? Pentru ca nu sunt simptome specifice. Pacientii, daca vorbim de partea neurologica, au tulburari de atentie, tulburari de memorie, parestezii, furnicaturi la nivelul membrelor sau pielii, au insomnii, au anumite tulburari digestive cu dureri abdominale, se tot investigheaza în sfera gastro-enterologica si nu gasesc nimic. Unii dintre ei, din pacate, pentru ca tot spun ca nu se simt bine ajung si la psihiatru, se considera ca au o patologie psihiatrica, când în realitate patologia lor e toxicologica si e determinata de acumularea de mercur în organismul lor.”
Un singur efect poate fi benefic în toata aceasta poveste. A scazut presiunea pe fondul piscicol din România. Avem mai putini braconieri la noi în tara, pe Dunare si în Delta, pentru ca au fost atrasi de veniturile facute departe de casa.
S-au mutat peste hotare, ne duc faima în Italia si mai nou prin Spania. Au gasit legi mai permisive si ape tulburi, dar extrem de profitabile. Sunt uniti de un interes comun, bine organziati si fac avere din pescuit ilegal. Îsi vad de ce stiu mai bine, cât timp balta italiana are peste si România cerere pentru marfa lor.