O comisie parlamentara de la Dublin, care verifica impactul pe care il va avea Brexitul asupra Republicii Irlanda, a venit cu propunerea de unificare amiabila cu Irlanda de Nord, informeaza BBC News.
Comisia a publicat un raport cu 17 recomandari, pe care Rep. Irlanda ar trebui sa le urmeze, în urma negocierilor dintre UE şi Regatul Unit în vederea ieşirii Marii Britanii din blocul comunitar.
Senatorul Mark Daly, din partea partidului Fianna Fáil, care a redactat raportul, spune ca unificarea, daca va avea loc, se va face doar daca va exita un consens total din partea celor doua ţari.
“Acesta este primul raport al Parlamentului despre cum s-ar putea face o unificare paşnica a Irlandei. Anul trecut, fostul premier Enda Kenny spunea ca UE trebuie sa se pregateasca pentru o Irlanda unita. Şi este clar din cele 17 recomandari ale comisiei ca este mult de munca înaintea organizarii unui referendum”, a spus Mark Daly.
El a adaugat ca din discuţiile pe care le-a avut cu oameni din ambele comunitaţi, în Irlanda de Nord multa lume crede ca la un moment dat se va organiza un referendum pentru unificare.
Cu toate acestea, un sondaj realizat in septembrie 2016 de BBC Northern Ireland despre viitorul ţarii dupa Brexit, arata ca 63% dintre respondenţi au declarat ca Irlanda de Nord ar trebui sa ramâna parte a Regatului Unit, şi doar 22% au susţinut unirea cu Republica Irlanda.
“Dar trebuie sa învaţam din lecţia Brexitului, care ne arata ca nu poţi sa faci un referendum fara sa le explici oamenilor în detaliu cum va arata viitorul lor şi fara sa discuţi subiecte de mare interes pentru comunitate”, a mai spus senatorul irlandez.
Raportul, intitulat “Brexitul şi viitorul Irlandei: o Irlanda unita în pace şi prosperitate”, a fost ratificat de toate partidele pe 13 iulie. Documentul subliniaza în detaliu opţiunile pe care le are Irlanda în urma ieşirii Regatului Unit din UE.
Între recomandari se regaseşte şi aceea a necesitaţii instituirii unui statut special pentru Irlanda de Nord, nevoia de a pastra fondurile structurale, precum şi eliminarea posibilitaţii introducerii controalelor la graniţa şi a paşapoartelor.
În 1921, Irlanda a fost împarţita în Republica Irlanda şi Irlanda de Nord printr-un act al Parlamentului britanic, cea de-a doua fiind alipita Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord. De-a lungul anilor, în provincie au avut loc lupte sângeroase între romano-catolici şi protestanţi, care s-au soldat cu mii de victime (dupa unele estimari în jur de 50.000 de oameni şi-au pierdut viaţa pâna în 1998, când a fost încheiat Acordul din Vinerea Mare de încetare a conflictului).
Graniţa dintre cele doua Irlande, piatra de încercare în negocierile pentru Brexit
Unul dintre cele mai spinoase subiecte de negociat între Marea Britanie si UE în cadrul discutiilor privind Brexitul îl reprezinta, pe lânga drepturile cetatenilor europeni în Regat, granita dintre Republica Irlanda si Irlanda de Nord si statutul celei de-a doua în blocul comunitar, scrie Bloomberg.
Surse europene, citate de The Telegraph, declarau, înaintea începerii negocierilor pentru Brexit, ca liderii UE ar putea permite Irlandei de Nord sa se alature din nou Uniunii Europene dupa Brexit, daca cetatenii sai vor vota pentru iesirea din Regatul Unit si reunificarea cu Republica Irlanda.
Tratatul pentru iesirea Marii Britanii din UE ar putea sa contina o clauza care ar permite Irlandei de Nord sa reintre automat în UE, în cazul în care se va uni cu Republica Irlanda, în aceeasi maniera în care Germania de Est a intrat în UE odata cu reunificarea cu Germania de Vest, în 1990.
Decizia se bazeaza pe Acordul din Vinerea Mare, adoptat în 1998, pe care Theresa May a promis sa îl respecte si sa îl protejeze, si care permite organizarea unui referendum pentru reunificarea Irlandei, fara un acord obtinut în prealabil de la Londra.
Dupa începerea oficiala a negocierilor, Marea Britanie si UE vor discuta în linii mari subiectul granitei dintre cele doua Irlande în lunile urmatoare si vor cauta o solutie provizorie, pentru a nu tine negocierile pe loc, au declarat patru surse familiare cu subiectul, citate de Bloomberg. Discutia va fi reluata spre finalul negocierilor, atunci când Bruxelles-ul ar putea oferi un statut special Irlandei de Nord, pentru a evita aparitia oricaror conflicte între Dublin si Belfast, ca urmare a trasarii unei granite între cele doua state.
Secretarul de stat britanic pentru Brexit, David Davis, a declarat ca este putin probabil ca un plan complet în ceea ce priveste granita dintre Irlanda si Irlanda de Nord sa fie elaborat pâna spre finalul celor doi ani de negocieri dintre Londra si Bruxelles.
Dupa iesirea Regatului Unit din UE, granita de 500 de km dintre Irlanda si Irlanda de Nord va fi singura frontiera terestra dintre Marea Britanie si blocul comunitar. Sursele citate sustin ca autoritatile irlandeze cauta de luni bune o solutie pentru minimizarea efectelor trasarii frontierei între cele doua state, dupa iesirea oficiala a Marii Britanii din UE. Potrivit acestora, noua administratie de la Dublin, condusa de Leo Varadkar, sustine optiunea unei frontiere libere, fara controale.
Partea britanica nu a venit înca cu nicio propunere în ceea ce priveste aceasta problematica delicata, iar una dintre sursele citate de Bloomberg sustine ca nici nu se vor gasi solutii concrete pâna la finalizarea negocierilor pentru Brexit.