Uniunea Europeana a ajuns la un acord, miercuri dimineata devreme, asupra unor noi reguli menite sa imparta mai bine costurile si gazduirea imigrantilor si sa limiteze numarul de persoane care vin, discutiile pe aceasta tema durand de ani de zile, scrie stirileprotv.ro.
Reprezentantii Parlamentului European si ai guvernelor UE au ajuns la un acord dupa discutii care au durat toata noaptea cu privire la reglementarile UE denumite Noul Pact privind migratia si azilul, care ar trebui sa intre in vigoare anul viitor.
„S-a ajuns la un acord politic asupra celor cinci dosare ale noului Pact privind migratia si azilul”, a scris presedintia spaniola a Consiliului UE pe X. Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a salutat un „moment istoric”.
Acordul politic trebuie inca sa fie aprobat in mod oficial in plen de Consiliul European (statele membre) si de Parlamentul European, relateaza AFP si Reuters, citate de News.ro.
Apogeul migratiei in Europa, in 2015
Reglementarile se refera la depistarea imigrantilor ilegali la sosirea lor in Uniunea Europeana, la procedurile de gestionare a cererilor de azil, la normele de stabilire a tarii UE responsabile de solutionarea cererilor si la modalitatile de gestionare a crizelor.
Sosirile de imigranti in Uniunea Europeana sunt mult sub varful din 2015, de peste 1 milion, dar au crescut in mod constant, de la un minim inregistrat in anul pandemiei, 2020, la 355.000 in anul care s-a incheiat in noiembrie, mai mult de jumatate dintre acestia traversand Mediterana din Africa spre Italia sau Malta.
Eforturile anterioare de impartire a responsabilitatii de a gazdui migranti au esuat, deoarece in special membrii estici ai UE nu au fost dispusi sa primeasca persoane care au ajuns initial in Grecia, Italia si alte tari mediteraneene.
In cadrul noului sistem, tarile care nu se afla la granita vor avea de ales intre a accepta refugiati sau a plati intr-un fond al UE.
De asemenea, sistemul de control preconizat va incerca sa faca distinctia intre cei care au nevoie de protectie internationala si cei care nu au nevoie de ea. Persoanele ale caror cereri de azil au sanse reduse de reusita, cum ar fi cele din India, Tunisia sau Turcia, pot fi impiedicate sa intre in UE si retinute la frontiera, la fel ca si persoanele considerate ca reprezentand o amenintare la adresa securitatii.
Pactul, constestat de ONG-urile pentru drepturile omului
Grupurile de aparare a drepturilor refugiatilor au declarat ca aceasta masura va crea adevarate tabere de prizonieri la frontierele UE.
Noul pact privind migratia si azilul prevede controale mai stricte la sosirea migrantilor in UE, dar si centre inchise in apropierea frontierelor.
Intamplator, acest progres in cadrul negocierilor din UE a avut loc la scurt timp dupa adoptarea unei legi controversate privind imigratia in Franta, care a provocat o criza in tabara presedintelui Emmanuel Macron din cauza sustinerii ei de catre extrema dreapta.
Pactul privind azilul si migratia, prezentat de Comisia Europeana in septembrie 2020, reprezinta o noua incercare de revizuire a normelor europene, dupa esecul unei propuneri anterioare, in 2016, in urma crizei refugiatilor.
Acesta prevede in special controale mai stricte la sosirea migrantilor in UE, centre inchise in apropierea frontierelor pentru a-i trimite mai repede inapoi pe cei care nu au dreptul la azil si un mecanism obligatoriu de solidaritate intre statele membre in beneficiul statelor aflate sub presiune migratorie.
Obiectivul este ca toate textele sa fie adoptate definitiv inainte de alegerile europene din iunie 2024, intr-un moment in care chestiunea imigratiei domina dezbaterea politica in multe tari europene, pe fondul cresterii popularitatii partidelor de extrema dreapta si populiste.
Aproximativ cincizeci de ONG-uri, printre care Amnesty International, Oxfam, Caritas si Save the Children, au scris luni o scrisoare deschisa negociatorilor pentru a-i avertiza asupra riscului de a vedea cum pactul privind migratia va duce la "un sistem prost conceput, costisitor si crud".
Eurodeputatul Damien Careme, din grupul Verzilor, a denuntat un pact care „face de rusine cele mai bune valori ale Europei”. „Vom finanta ziduri, sarma ghimpata si sisteme de protectie in toata Europa”, a declarat el pe X.
Ce prevede noul pact privind migratia
Reforma in discutie la Bruxelles pastreaza regula actuala potrivit careia prima tara in care un solicitant de azil intra in UE este responsabila de cazul sau, cu cateva ajustari. Dar pentru a ajuta tarile mediteraneene, unde ajung multi exilati, a fost organizat un sistem de solidaritate obligatorie in caz de presiune migratorie. Celelalte state membre trebuie sa contribuie prin preluarea solicitantilor de azil (relocari) sau prin acordarea de sprijin financiar.
Reforma prevede, de asemenea, o „verificare” a migrantilor la sosire si o „procedura la frontiera” pentru cei care, din punct de vedere statistic, au cele mai mici sanse de a primi azil. Ei vor fi retinuti in centre pentru a putea fi trimisi mai repede in tara de origine sau de tranzit. Aceasta procedura se va aplica cetatenilor din tarile pentru care rata medie de recunoastere a statutului de refugiat in UE este mai mica de 20%.
Consiliul (statele membre) a insistat asupra faptului ca si familiile cu copii cu varsta sub 12 ani ar trebui sa fie acoperite de o astfel de procedura, care implica o forma de detentie, in centre situate in apropierea frontierelor sau a aeroporturilor, de exemplu.
Parlamentul European a obtinut garantii privind un mecanism de monitorizare a drepturilor fundamentale in cadrul acestor proceduri la frontiera, conditiile de primire a familiilor cu copii mici si accesul la consiliere juridica gratuita pentru migranti, a declarat pentru AFP eurodeputata franceza Fabienne Keller (Renew Europe), raportor pentru unul dintre texte.
Un alt text convenit este un regulament privind situatiile de criza si de forta majora, menit sa organizeze un raspuns in cazul unui aflux masiv de migranti intr-un stat membru al UE, asa cum a fost cazul in momentul crizei refugiatilor din 2015-2016. Si in acest caz, regulamentul prevede o solidaritate obligatorie intre statele membre si introducerea unui sistem de derogare care protejeaza mai putin solicitantii de azil decat procedurile obisnuite, cu posibilitatea de a prelungi durata de detentie la frontierele externe ale blocului.
In prezent, UE se confrunta cu o crestere a numarului de sosiri neregulamentare si a cererilor de azil. Cererile de azil ar putea ajunge la peste un milion pana la sfarsitul anului 2023, potrivit Agentiei UE pentru Azil (EUAA).