Cutremurul produs în timpul nopții în România a atins intensitatea VI în zona epicentrală, iar cele mai puternice efecte au fost resimțite în Panciu, județul Vrancea, și în Buzău. Declarațiile au fost făcute de directorul INFP, Constantin Ionescu, care a oferit detalii despre intensitatea și durata seismului.

Cutremurul din noaptea de marți spre miercuri a fost cel mai puternic din România din ultimii trei ani, ultimul seism de peste 5 grade având loc pe 14 februarie 2023, în Gorj (5,7 grade). De asemenea, a fost cel mai puternic produs în zona Vrancea în ultimii șase ani. În 24 aprilie 2026 a fost înregistrat un seism de 5 grade în această zonă.

„Cutremurul a avut intensitatea șase în epicentru, iar în zonele limitrofe ale epicentrului, cutremurul s-a simțit cu intensitate între cinci și șase. Asta înseamnă efectele de la suprafața pământului”, a explicat, pentru Antena 3 CNN, Ionescu.

Seismul puternic din timpul nopții a avut o magnitudine de 5,7 și a fost resimțit în și Republica Moldova și Ucraina.

Directorul INFP a clarificat care este diferența între magnitudine și intensitate.

„Magnitudinea reprezintă energia degajată în hipocentru, la adâncimea de 120 de kilometri. Este aceeași oriunde ne-am afla, iar intensitatea reprezintă efectele în zonă produse de cutremur la suprafața pământului și felul cum le simțim noi ca oameni”, a spus Ionescu.

Cât a durat cutremurul

El a indicat că seismul a durat câteva secunde.

„Durata pe care o solicită oamenii să știe cât a fost, a fost de câteva secunde, maxim cinci-zece secunde. Înregistrarea pe care o avem noi de la o stația seismică durează foarte mult, pentru că undele parcurg suprafața pământului, se întorc la stație și tot așa. Deci este destul de mare. Pe baza acestor informații, noi facem studii diferite în funcție de propagările pe care le produce cutremurul și facem diferite estimări, dar aceste lucruri țin de partea de cercetare”, a spus directorul INFP.

Întrebat dacă seismul va avea replici, el a răspuns:  „Institutul are peste 200 de puncte de măsură în toată țara, pe puncte de măsură automate. Aceste informații sunt colectate în timp real de către instalațiile pe care le avem și rapoartele pe care le primim, scuzați, sunt imediate și știm exact ce intensitate a avut cutremurul. Acest tip de cutremur s-a mai produs, sau de magnitudine similară în 2024 cu magnitudine de 5,4, în 2022 cu magnitudine de 5,4. De asemenea, au mai fost și în 2020, 2018, 2016, cam la doi ani, dar distanțe în diferite luni ale anului s-au produs cutremure cu magnitudini peste cinci în zona Vrancea”.

După ora 2:48, ora producerii cutremurului, Institutul a mai raportat doar un seism la granița dintre Bulgaria și Grecia, care s-a înregistrat la ora 3:16, la adâncimea de 6.2 km, având o magnitudine de 3,9.

Directorul INFP a mai precizat că mișcările tectonice în zona Vrancea nu sunt ieșite din comun.

„Activitatea seismică în ultima perioadă este o activitate normală pentru zona Vrancea. Știm că hazardul seismic în România este dominat de zona seismică Vrancea, care poate să producă cutremure până la 7,8, cum a fost cutremurul din 1802 sau cutremurul din 1977. Normal, dacă ar fi să ne gândim dacă s-ar produce un cutremur peste 7,4 – 7,2, ar trebui să avem ceva activitate mult mai ridicată față de ce există în prezent”, a mai spus Ionescu, scrie hotnews.ro