Oamenii de stiinta au demontat mitul potrivit caruia un an din viata unui caine ar fi echivalent cu sapte ani din viata unui om si au constatat totodata ca exemplarele tinere sunt "mai in varsta" decat se credea anterior, relateaza joi The Guardian.
Constatarile, publicate joi in jurnalul Cell Systems, sugereaza ca un caine in varsta de un an are de fapt aproximativ 30 de ani in "ani umani".
O echipa de cercetatori de la Facultatea de Medicina din San Diego din cadrul Universitatii California a studiat modificarile epigenetice de la nivelul ADN-ului - care nu intervin asupra secventei ADN, insa pot activa sau dezactiva gene.
Echipa a comparat modul in care anumite molecule, numite grupuri metil, s-au acumulat de-a lungul timpului pe anumite regiuni ale genomului uman cu cel in care aceste molecule s-au acumulat in zone similare din genomul cainelui.
Rezultatele, bazate pe date genetice prelevate de la aproximativ o suta de exemplare de Labrador Retriever, de la pui la caini in varsta, au dezvaluit ca un an la om nu este echivalent cu sapte ani la caine.
In primul an de viata, cainii prezinta acumulari mult mai rapide de grupari metil in genom prin comparatie cu oamenii, ceea ce sugereaza ca ei imbatranesc intr-un ritm mult mai rapid. Insa, rata de imbatranire la caini, comparativ cu cea a oamenilor, incetineste in timp.
"Acest lucru are sens, daca stai sa te gandesti - in definitiv, un caine de noua luni poate avea pui, deci deja stiam ca proportia 1:7 nu este o metoda corecta de estimare a varstei", a declarat Trey Ideker, cercetator la Facultatea de Medicina din San Diego, citat de phys.org.
Constatarile sugereaza ca un caine de un an ar avea o "varsta umana" de aproximativ 30 de ani, in timp ce la patru ani ar avea aproximativ 54 de ani in "ani umani", iar la 14 ani, o varsta echivalenta cu cea a unui om de circa 70 de ani.
Formula, potrivit echipei, este: varsta umana = 16 ln (varsta cainelui) + 31. In matematica, ln se refera la logaritmul natural al unui numar.
Potrivit echipei de cercetatori, in cazul cainilor tineri si batrani, relatia pare sa reflecte varstele la care oamenii si cainii ating anumite puncte de referinta. "De exemplu, epigenomul a tradus sapte saptamani la caini in noua luni la oameni, ceea ce corespunde stadiului de sugar, cand apar dintii definitivi atat la catelusi cat si la bebelusi", a notat echipa intr-o prezentare a studiului. "In cazul seniorilor, speranta de viata la Labrador Retriever, de 12 ani, s-a tradus corect in speranta de viata la om la nivel mondial, de 70 de ani", potrivit cercetatorilor. Oamenii de stiinta au remarcat insa ca asocierea este mai putin exacta cand vine vorba despre punctele de referinta din perioada adolescentei si din a doua parte a vietii.
Echipa a adaugat ca acest studiu sugereaza faptul ca atat oamenii cat si cainii acumuleaza grupuri de metil pe unele dintre aceleasi gene pe masura ce imbatranesc. Acestea, a notat echipa, sunt implicate intr-o varietate de functii asociate dezvoltarii.
Cercetatorii au notat ca studiul va trebui repetat si pe alte rase de caini.
Sursa: Agerpres.ro