Pete Buttigieg, fostul primar democrat din South Bend, Indiana, este la 38 de ani cel mai tanar candidat pentru alegerile prezidentiale din noiembrie din SUA si ar putea deveni primul sef de stat declarat gay din istoria Americii. Rezultatele din primele alegeri primare democrate sunt incurajatoare pentru ”Primarul Pete”, cum i se mai spune.
Pete Buttigieg a devenit primar al orasului South Bend, o localitate cu putin peste 100.000 de locuitori, la doar 29 de ani si timp de doua mandate si-a construit un profil de stea in ascensiune a Partidului Democrat. Are cateva atuuri importante, dincolo de experienta administrativa la primarie.
Este educat la Harvard si a servit in Afganistan, ca ofiter specializat in informatii, ceea ce, asa cum chiar el clameaza, ii ofera mai multa experienta militara decat oricarui presedinte, de la George H.W. Bush si pana in prezent. Nu in ultimul rand, subliniaza chiar Buttigieg, este singurul candidat din 2020 care traieste ”o viata in stilul clasei mijlocii americane”.
Primul candidat gay declarat intr-o campanie majora in SUA Buttigieg mai are ceva care il separa de restul candidatilor democrati. Este primul candidat declarat gay care are sanse sa ajunga presedintele SUA, cel putin potrivit sondajelor care il situeaza in topul plutonului democrat care lupta pentru un loc in finala cu Donald Trump din noiembrie.
Buttigieg si-a anuntat orientarea sexuala in timpul candidaturii pentru al doilea mandat de primar in South Bend, dupa patru ani de succes la carma orasului.
Fostul primar este casatorit cu Chasten Glezman, un profesor din Michigan, care intre timp a devenit un abil membru al campaniei sotului sau, pentru care a reusit sa stranga sume impresionante.
Ascensiune rapida in topul candidatilor democrati
Rivalii lui Buttigieg spun ca este prea tanar si lipsit de experienta pentru a ajunge presedintele SUA. Un clip electoral realizat de echipa de campanie a lui Joe Biden l-a atacat pe fostul primar tocmai pe aceasta tema.
Dar Buttigieg crede ca dimpotriva, este un outsider politic, care are sanse sa spulbere blocajul de la Washington si sa il invinga pe Donald Trump. Primii pasi facuti in lunga cursa electorala democrata ii confirma increderea.
”Primarul Pete”, cum i se mai spune, a urcat rapid de la un candidat necunoscut in topul sondajelor de opinie si a bifat primul loc la alegerile din statul Iowa.
Adunarile electorale (caucus-uri) din Iowa i-au atribuit 14 delegati lui Buttigieg, 12 lui Sanders, 8 senatoarei Elizabeth Warren, 6 fostului vicepresedinte Joe Biden si unul senatoarei Amy Klobuchar In plus, el se bucura de o suma spectaculoasa stransa din donatii.
Un candidat moderat intr-o cursa diviziva
Intr-o cursa electorala care pare sa accentueze diviziunile din societate, Pete Buttigieg este un candidat mai degraba moderat. A adoptat o pozitie echilibrata pe tema migratiei, acceptand nevoia unor bariere fizice la granita cu Mexicul.
La fel de precaut s-a pronuntat si pe tema asigurarilor de sanatate, incercand sa gaseasca un compromis intre pozitiile republicane si cele mai ”radicale” exprimate de Bernie Sanders sau Elizabeth Warren.
Una dintre prioritatile sale ca presedinte ar fi introducerea unor reforme democratice, care includ interzicerea procedurilor de retrasare a granitelor circumscriptiilor electorale, proceduri motivate politic, care afecteaza rezultatele scrutinelor.
O alta propunere importanta a lui Buttigieg ar fi cea privind cresterea numarului de judecatori de la Curtea Suprema de la 9 la 15, o reforma care devine tot mai populara in cercurile stangii americane. Propunerea vizeaza si schimbarea modului de desemnare a judecatorilor, cu scopul de a face procesul mai putin politizat.
Propunerea a capatat tot mai multa sustinere in tabara stangii, dupa ce Donald Trump a devenit presedinte in 2016 pierzand votul popular in fata lui Hillary Clinton, dar castigand colegiul electoral.
Buttigieg sustine inasprirea legilor privind detinerea de arme, inclusiv interzicerea armelor de asalt si verificarea trecutului persoanelor care achizitioneaza arme.
Fostul primar ar aboli multe dintre masurile lui Trump, sustinand reintoarcerea SUA in Acordul de la Paris si investitiile in politicile de mediu, cu scopul de asigura neutralitatea Americii in materie de emisii de carbon pana in 2050.