Presedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, calatoreste luni la Baku pentru a cauta mai multe gaze naturale din Azerbaidjan, a declarat executivul UE, in timp ce Uniunea Europeana incearca sa-si reduca dependenta de energia rusa, noteaza Reuters.
„Pe fondul utilizarii continue de catre Rusia a surselor sale de energie ca o arma, diversificarea importurilor noastre de energie este o prioritate pentru UE. Presedinta von der Leyen si comisarul (european pentru energie) Kadri Simson se vor afla maine in Azerbaidjan pentru a consolida si mai mult cooperarea”, a transmis duminica seara oficiul de presa al executivului comunitar intr-un mesaj pe twitter.
„UE se indreapta catre furnizori de energie mai de incredere. Astazi sunt in Azerbaidjan pentru a semna un nou acord. Scopul nostru: dublarea livrarii de gaz din Azerbaidjan catre UE in cativa ani. Azerbaidjan va fi un partener esential pentru securitatea aprovizionarii noastre energetice si in drumul nostru catre neutralitatea climatica”, a transmis luni presedinta von der Leyen intr-un scurt mesaj pe twitter.
Potrivit unui proiect de document consultat de Reuters pe 14 iulie, Comisia Europeana a propus tarilor blocului comunitar un acord cu Azerbaidjan pentru a creste importurile de gaze naturale si a sprijini extinderea unei conducte pentru a face acest lucru.
Guvernele UE au convenit deja asupra unui embargo petrolier treptat asupra Rusiei.
Intre timp, tranzitul de gaz rusesc prin Polonia a fost oprit in acest an, iar transporturile de gaze prin Ucraina au fost reduse de invazia Ucrainei de catre Moscova din 24 februarie.
Duminica, ambasadorul Rusiei la organismele internationale la Viena, Mihail Ulyanov, a declarat ca „Rusia nu a refuzat niciodata sa continue furnizarea de gaze naturale catre Europa si isi respecta pe deplin obligatiile contractuale”.
Pe de alta parte, presedintele francez Emmanuel Macron a avertizat saptamana trecuta ca razboiul din Ucraina „va dura” si ca francezii trebuie sa se pregateasca pentru intreruperea totala a livrarilor de gaz rusesc, de care Moscova se foloseste ca de o „arma de razboi”.
Separat, presedintele Confederatiei Germane a Sindicatelor, anunta la inceputul lunii ca intregi sectoare industriale din Germania s-ar putea prabusi din cauza reducerii livrarilor de gaze din Rusia.
Separat, Vladimir Putin a declarat pe 8 iulie ca daca Occidentul continua cu sanctiunile impotriva Rusiei s-ar putea ajunge la cresteri catastrofale ale preturilor pe pietele energetice.
Gazprom a oprit pe 11 iulie livrarile de gaze catre Europa prin conducta Nord Stream 1, principalul gazoduct care transporta gazele rusesti pana in Germania. Motivul oficial al sistarii gazelor il reprezinta „lucrarile de mentenanta”, programate a avea loc timp de zece zile, pana pe 21 iulie. Guvernele si companiile europene sunt ingrijorate insa ca oprirea ar putea dura mai mult, din cauza razboiului purtat de Putin in Ucraina.