31 iulie 2014. Conflictul din estul Ucrainei ia o turnura si mai periculoasa. Surse din serviciile americane de informatii spun ca Ucraina a inceput sa foloseasca rachete cu raza mica de actiune impotriva rebelilor pro-rusi.
CITITI IN ACEST MATERIAL
-â–º Ucraina exclude prezenta unei forte ruse de mentinere a pacii la locul prabusirii MH17
-â–º Rusia se teme ca Ucraina ar putea distruge probele privind "rolul Kievului in prabusirea MH17"
-â–º G7 ameninta Rusia cu noi sanctiuni
-â–º UE decide inghetarea activelor si interdictii de calatorie pentru apropiati ai lui Putin
Folosirea rachetelor balistice de catre fortele guvernamentale ucrainene a fost observata de satelitii-spion americani, afirma postul de televiziune CNN. In paralel, NATO anunta ca numarul militarilor rusi mobilizati la frontiera de vest este in crestere. Rachetele, cu o raza de actiune de 80 de kilometri si focoase de aproape 500 de kilograme, sunt cele mai periculoase arme folosite pana acum in conflictul ucrainean. Satelitii au detectat semnalul termic al rachetelor in timp ce erau lansate. Acestea au cazut in apropierea orasului Shnije, la circa 24 de kilometri de locul unde s-a prabusit avionul malaiezian. Oficialii de la Washington s-au abtinut de la comentarii. "Nu sunt in masura sa comentez aceasta informatie", a declarat John Earnest, purtator de cuvant al Casei Albe
"Fara sa comentez informatia despre lansarea rachetelor. Confirm ca fortele ucrainene au castigat teren zilele acestea in fata separatistilor, in anumite zone din est", a declarat John Kirby, purtator de cuvant al Pentagonului.
Analistii americani cred ca Ucraina a recurs la aceste arme pentru ca mai multe avioane din flota sa au fost doborate de rebeli. Folosind rachetele, armata reuseste sa atace fara sa isi puna in pericol militarii. Problema este ca si riscul de a provoca victime printre civili este mai mare. Probabil de aceea, Ucraina nici nu recunoaste ca lanseaza rachete. "Nu folosim niciun fel de rachete balistice si nici nu vom folosi", a sustinut Pavlo Klimkin, ministrul de externe ucrainean. Cel mai probabil, Rusia va folosi aceste informatii ca argument pentru a continua sa ii sustina pe rebeli.
Ucraina exclude prezenta unei forte ruse de mentinere a pacii la locul prabusirii MH17
Rusia a priori nu poate avea o functie de mentinere a pacii in zona prabusirii avionului malaysian, a declarat un oficial din cadrul presedintiei ucrainene, Valeri Cialii, citat de agentia Ukrinform. "In contextul in care s-ademonstrat ca Moscova furnizeaza separatistilor armament si echipamente militare, iar militari rusi lupta de partea insurgentilor, Rusia nu poate avea o functie de mentinere a pacii, sa initieze o operatiunie de pacificare si sa participe la ea", a declarat Cialii. El a mentionat ca "din punct de vedere a dreptului international, in Ucraina nu exista un conflict care sa necesite o interventie a fortelor de mentinere a pacii".
Oficialul ucrainean a declarat ca autoritatile de la Kiev nu vor sa permita distrugerea probelor la locul accidentului aviatic. Recent, Moscova si-a exprimat ingrijorarea in legatura cu faptul ca autoritatíle de la Kiev ar putea "sa distruga probele care demonstreaza ca ele au jucat un rol" in catastrofa avionului Boeing 777 in estul Ucrainei.
"Ne temem ca autoritatile de la Kiev au scopul de a distruge probele care demonstreaza ca ele au jucat un rol in catastrofa avionului malaysian", a afirmat ambasadorul rus la ONU. Avionul Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines s-a prabusit pe 17 iulie in apropierea localitatii Grabovo, la 50 de kilometri de Donetk, intr-o zona in care au loc confruntari intre fortele ucrainene si separatistii prorusi. Prabusirea cursei MH17, care zbura de la Amsterdam spre Kuala Lumpur, s-a soldat cu 298 de morti.
G7 ameninta Rusia cu noi sanctiuni
Statele din grupul G7 au condamnat miercuri rolul destabilizator al Rusiei in criza din Ucraina si au amenintat cu noi sanctiuni, daca Moscova nu-si schimba atitudinea, relateaza AFP, citeaza Mediafax. "Rusia inca mai are posibilitatea de a alege calea unei detensionari a situatiei, fapt ce ar duce la ridicarea sanctiunilor impuse anterior", afirma statele membre ale G7 intr-un comunicat comun, difuzat de Casa Alba.
"In caz contrar, suntem pregatiti sa impunem (Rusiei) un pret mai mare pentru actele sale ostile", adauga G7. Acest anunt al G7, din care fac parte Marea Britanie, Franta, Canada, Germania, Italia, Japonia si Statele Unite, intervine in contextul inaspririi de catre Washington si Uniunea Europeana a sanctiunilor impotriva Moscovei. "Condamnam inca o data anexarea ilegala a Crimeei de catre Rusia si actiunile destabilizatoare ale acesteia in estul Ucrainei. Aceste actiuni sunt inacceptabile si incalca dreptul international", apreciaza G7. "Condamnam, de asemenea, atacul tragic asupra zborului MH17, soldat cu moartea a 298 de civili inocenti. Cerem o ancheta internationala, rapida si transparenta", adauga statele G7.
UE decide inghetarea activelor si interdictii de calatorie pentru apropiati ai lui Putin
Uniunea Europeana a impus miercuri inghetarea activelor si interdictii de calatorie pentru doi actionari ai Bancii Rossia si doi oameni de afaceri, apropiati ai presedintelui rus, Vladimir Putin, potrivit Jurnalului oficial (JO) al Uniunii Europene, relateaza RIA Novosti. JO a publicat o lista cu opt persoane si trei intreprinderi vizate de o inghetare a activelor si interditii de calatorie, in calitate de sanctiuni pentru rolul Rusiei in criza din Ucraina.
Printre persoanele vizate se numara oamenii de afaceri Arkadi Rotenberg si Konstantin Malofeev,Iuri Valentinovici Kovalciuk, presedintele si principalul actionar al bancii Rossia si Nicolai Terentievici Samalov, al doilea cel mai important actionar al acestei institutii financiare, considerata drept banca personala a oficialilor de rang inalt ai Rusiei.
De asemenea, au fost impuse sanctiuni impotriva concernului specializat in producerea de rachete si armament Almaz-Antei, companiei aeriene low-cost Dobrolet si Bancii national-comerciale a Rusiei. Ministerul rus de Externe a denuntat, miercuri, "sanctiunile antiruse" adoptate cu o zi inainte de Bruxelles, acuzand Uniunea Europeana ca desfasoara "o politica dictata de Washington", si a afirmat ca sanctiunile, care afecteaza sectorul energetic, vor determina o crestere a pretului la energie in Europa.