Pentru tara balcanica, acest lucru inseamna finalizarea unui lung drum spre institutiile euro-atlantice, care a inceput in 2000, odata cu venirea la putere la Zagreb a fortelor democratice pro-europene, dupa anii '90, care au fost afectati de sangerosul razboi de independenta. Croatia a decis apoi sa adere la NATO in 2009 si sa devina membra a UE in 2013.

Adoptarea monedei euro si intrarea in spatiul Schengen incheie ultimele etape ale integrarii depline a Croatiei intr-o Europa unita. De la 1 ianuarie 2023, tara va deveni cel de-al 20-lea membru al zonei euro, care isi extinde numarul de membri pentru prima data din 2015, cand Lituania a adoptat euro.

Spatiul de libera circulatie a persoanelor a fost extins pentru prima data in 2008, cand Elvetia a aderat, iar acum, cu Croatia, va ajunge la 27 de tari (23 din Uniunea Europeana plus Islanda, Norvegia, Elvetia si Lichtenstein) cu 420 de milioane de locuitori. De la inceputul anului 2023 vor fi eliminate toate controalele la frontierele terestre ale Croatiei cu Slovenia si Ungaria, precum si cele maritime cu Italia, in timp ce pentru traficul aerian acestea vor fi ridicate la 26 martie, cand vor incepe orele de zbor de vara. In total, vor fi desfiintate 73 de puncte de trecere a frontierei terestre si 12 in porturile maritime.

Absenta controalelor la frontiera va aduce economii notabile si va facilita comertul, ceea ce este deosebit de important pentru puternicul sector turistic din Croatia, deoarece cea mai mare parte a turismului sau provine din spatiul Schengen.

De asemenea, vor exista avantaje imediate pentru exportatorii de alimente proaspete catre Italia, in special pentru pestele de pe coasta dalmata si istriana, mai scrie agentia italiana de presa.

In acelasi timp, vor fi intarite controalele la frontierele externe ale UE, cu Bosnia si Hertegovina, Serbia si Muntenegru, aproape 1.350 de kilometri de coasta in total, unde deja in ultimele zile s-au vazut cozi lungi pentru a intra in Croatia. Aceasta este cea mai lunga frontiera externa dintre toate statele membre ale UE, potrivit Agerpres.

In urma cu cateva zile, premierul Andrej Plenkovic a subliniat ca, odata cu intrarea in Schengen, Croatia nu a dorit niciodata, nici in trecut, nici acum, ''sa construiasca ziduri, porti sau sarma ghimpata la granita cu Bosnia'', o tara aflata pe ruta balcanica a migratiei. ''Dimpotriva - a explicat el - in stransa cooperare cu politia bosniaca, vrem sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a preveni migratia ilegala''.

Chiar si intrarea in zona euro are multe avantaje pentru turism, care este vital pentru economia Croatiei, contribuind cu aproape 20% la PIB. Cu toate acestea, intrarea cu o rata ridicata a inflatiei, de 13,5% in noiembrie, a starnit ingrijorari, dar expertii cred ca va avea un efect pozitiv asupra imprumuturilor si creditelor ipotecare. Ratele dobanzilor vor creste, dar cu siguranta mai putin decat ar fi crescut daca tara ar fi ramas in afara zonei euro.

Tranzitia la euro in tara a inceput in septembrie cu obligatia de a afisa toate preturile in ambele valute, regula care va fi valabila pentru tot anul 2023. Pentru platile in numerar, perioada de tranzitie va dura pana la 14 ianuarie 2023, cand se va putea plati atat in kuna, cat si in euro, dupa care vor fi valabile doar platile in euro. Rata de conversie a fost stabilita la 7,53450 kuna pentru 1 euro.