Prin clipe de groaza au trecut mii de oameni care locuiesc in cele 350 de blocuri cu risc seismic ridicat din Bucuresti. Specialistii spun ca in realitate, exista si numeroase imobile subrede, care nu au fost niciodata expertizate, din diverse motive.
Sunetul cutremurului a fost surprins de un sistem amplasat în Palatului Culturii din Iasi, o cladire veche de peste o suta de ani. Acelasi sunet a fost auzit de mii de oameni în noaptea de sâmbata spre duminica. Multi traiesc în cladiri cu bulina.
Elena nici macar nu stia cât de subreda este cladirea în care locuieste cu chirie. “Dormeam, am auzit scârtâit din somn. Am simtit cum sa zgâltâia patul, am zis - Doamne asta e cutremur”.
S-a mutat pe strada Armeneasca acum o jumatate de an, împreuna cu cei doi copii. Proprietarii nu i-au spus ca blocul este încadrat în clasa întâi de risc seismic.
Groaza a pus stapânire si pe cei ce traiesc în alt bloc cu bulina rosie, dar de pe strada C. A. Rosetti.
În Bucuresti sunt acum 345 de cladiri cu bulina. Starea lor este tot mai rea de la un an la altul si orice cutremur, fie si mic în intensitate, le mai subrezeste putin. E posibil însa ca mult mai multe cladiri sa fie deosebit de periculoase.
Florin Enache, arhitect: “Majoritatea expertizelor au fost facute în 1996. Fiecare stres slabeste rezistenta plus ca fiecare cutremur este diferit. În al doilea rând, a fost o inventariere incompleta. Situatia e scapata de sub control”
Problema este ca unii locatari nu îsi doresc ca blocurile în care stau sa fie consolidate. Pun astfel în pericol si vietile celorlalti. Printre primele cladiri reconsolidate din rândul celor cu bulina din Capitala este acest bloc de pe strada C. A. Rosetti, nr.25. Acum 10 ani, toti proprietarii au fost de acord cu reconsolidarea si acum trebuie sa plateasca timp de 20 de ani, o rata lunara de aproximativ 200 de euro, în functie de suprafata apartamentului.
Cutremurul a lasat urme în peretii si pardoseala Univesitatii de petrol si gaze din Ploiesti. Rectorul sustine ca sesismul a agravat fisuri vechi ce trebuiau reparate din 1974. Majoritatea cladirilor din tara însa nici nu au fost expertizate. În Timisoara sunt peste 14.000 de cladiri istorice dar nimeni nu stie cât de sigure sunt.
“Nu are cine sa se ocupe, eu sunt prea batrâna sa ma ocup de asa ceva si trebuie sa aiba si bani lumea. Cam greu asta”, spune o locatara.
Primaria a notificat 600 de asociatii de locatari sa faca expertize care sa încadreze cladirile într-un grad seismic.
Petru Olariu - presedinte Federatia Asociatiilor de Locatari din Timisoara: “Autoritatile asteapta sa faca asociatiile, asociatiile nu au bani si uite asa, unul si alalalt, si toata lumea asteapta ”
Sorin Ciurariu - Arhitect-Sef - Primaria Timisoara: “Expertizele cad în sarcina proprietarilor cladirilor si bineînteles ca exista si formule institutionale. Primaria în cazuri exceptionale poate interveni”
În Bucuresti au fost consolidate doar 28 de cladiri în ultimii 29 de ani. Locatarii tuturor celorlalte imobile sunt în pericol.