Incendiile catastrofale din Australia reprezinta unul dintre marile subiecte ale planetei in acest moment. Cel putin 21 de oameni si jumatate de miliard de animale au murit in aceste focuri care s-au extins pe mai mult de cinci milioane de hectare. Prin comparatie, incendiile din 2018 din California, la fel de mediatizate, au afectat doar 766 de mii de hectare.
Am vrut sa vad care este atmosfera in acest moment din Australia si am stat de vorba cu un roman stabilit de 30 de ani in aceasta tara. Este vorba despre Daniel Ionita, in varsta de 60 de ani, lector la Universitatea Tehnologica din Sydney. Daniel Ionita este si autorul unei antologii de poezie romaneasca „400 Years of Romanian Poetry”, realizata in romana si engleza.
Cu ce anume va ocupati in Australia?
Sunt lector la Universitatea Tehnologica din Sidney in domeniul organizarii si imbunatatirii proceselor de organizatie. Predau de 20 de ani si am si o consultanta in acest domeniu. Fac consultanta de business.
Acum in contextul incendiilor catastrofale din ultimele luni, se vorbeste din nou in toata lumea despre efectele incalzirii globale. Care este atmosfera in Australia? Ce parere aveti?
Eu sunt un adept al conceptului incalzirii globale, cred in dovezile stiintifice care arata ca, atat atmosfera, cat si apa oceanelor s-au incalzit. Nu sunt un negationist din acest punct de vedere. Iar politic anul trecut, la alegeri, am votat pentru verzi la Senat, e clar ca ma intereseaza problemele de mediu.
Unii spun ca nu suntem la primul incendiu de paduri care are loc in Australia, ca au mai fost si in alti ani, chiar premierul Scott Morrison a zis ceva de genul acesta. Care este adevarul?
Asa este, nu e nici pe departe prima data cand se intampla, se intampla aproape in fiecare an. Australia este un continent cald, iar in mare parte are clima tropicala pe coasta, iar in interiorul tarii este clima desertica. De aceea incendiile sunt obisnuite.
Dar in ceea ce priveste intensitatea si intinderea incendiilor de acum, acest lucru nu s-a mai intamplat din 1939.
Si presupun ca acuzatii la adresa guvernului, inclusiv politice, au fost de fiecare data. Cum se intampla si acum.
In acest moment, avem de-a face cu un guvern de centru, putin spre dreapta. Este clar ca guvernul de acum condus de Scott Morrison este la granita dintre acceptare si negare a schimbarilor climatice. Pur si simplu nu vrea sa se angajeze in aceasta discutie. Din acest punct de vedere, conceptual, vocile care-i critica acum au dreptate sa-i critice. Vorbesc aici strict de atitudinea guvernului australian.
Pe de alta parte, semnul de intrebare este urmatorul: in ce masura este de vina incalzirea globala in sine fata de ce se intampla acum in Australia: 130 de focuri, jumatate nu sunt controlate, cel putin 21 de oameni au murit deja, sute de locuinte au fost distruse. In ce masura deci este numai incalzirea globala de vina sau sunt si alti factori?
„Nici aborigenii nu lasau natura sa-si faca de cap pentru ca nu mai aveau unde trai”
In dezbaterea din Australia in ce directie se duce raspunsul la aceasta intrebare?
Discutia este polarizata in Australia si in restul lumii. Pe de o parte, avem criticii guvernului care spun ca guvernul trebuie sa accepte realitatea incalzirii globale si sa actioneze din acest punct de vedere.
Pe de alta parte, exista opiniile oamenilor care traiesc de zeci de ani in acele locuri afectate de foc, cum ar fi fermierii, locuitorii din micile orase si din satele afectate si, in special, brigazile de pompieri voluntari care actioneaza in acele locuri si care au de-a face an de an cu aceste incendii. Din punctul lor de vedere, mare parte din cauza o reprezinta modul in care, acum 20-30 de ani in urma, toate guvernele din Australia (atat cele locale, cat si cel federativ) au decis sa ia masuri pentru ocrotirea parcurilor nationale si a mediului.
Australia are cea mai mare suprafata din lume, ca procent de parcuri nationale din suprafata tarii. Transformarea padurilor in parcuri nationale a fost vazuta de specialisti, birocrati si de verzi, partidul pentru care eu am votat, ca fiind masuri bune. E vorba, printre altele, de interzicerea in majoritatea parcurilor nationale a accesului autoturismelor 4X4, inchiderea multora dintre potecile si drumurile neasfaltate.
Pe acele drumuri puteau sa intre anual si pompierii locali care curatau si care faceau arderi preventive. Aici trebuie sa adaug o nota tehnica: de mii de ani, aborigenii foloseau aceasta metoda a arderii preventive.
De ce?
Australia este in mare masura acoperita cu eucalipt care are un lemn de esenta tare, iar frunzele acestuia contin uleiuri volatile, ce ard extrem de usor. Frunzele de eucalipt raman uscate, se aduna an de an si se transforma intr-un fel de combustibil care, atunci cand ajunge focul la ele, pornesc si ard cu o putere extraordinara.
Timp de mii de ani, aborigenii au practicat aceasta tehnica de ardere preventiva.
Acesta este un lucru dovedit, nu este o legenda?
Nu, chiar acum, in timpul acestei crize, au inceput sa fie consultati batranii, inteleptii clanurilor aborigene care mai stiu cum se fac aceste lucruri. Cert este ca fermierii din zonele respective colaborau cu aborigenii si faceau incendii preventive in sezonul rece, intre mai si august, cand e iarna australiana si nu bate vantul foarte tare.
Se taiau arborii care erau prea apropiati unii de altii si se ardeau preventiv zonele de trecere. Se ardea o portiune destul de mare ca atunci cand vine focul acesta sa nu poata sa traverseze usor. Erau niste locuri delimitate, stiute, in special in apropierea localitatilor si a fermelor.
Si cu ce argumente s-au oprit aceste incendieri controlate?
Cu argumentul ca trebuie sa protejam parcurile nationale si padurile de stat si sa lasam ca natura sa-si urmeze cursul ei firesc. Sa nu ne mai atingem de natura. Intentia a fost buna insa Australia nu a avut niciodata acest „lux”. Nici pe vremea aborigenilor ei nu lasau natura sa-si faca de cap pentru ca nu mai aveau unde trai. Ei practicau aceste tehnici pe care, in mod bine intentionat dar gresit, diferitele guverne le-au oprit.
Dar nu au existat si atunci oameni care sa le spuna politicienilor ca poate e gresit ce fac?
Ambele partide mari, si cel liberal si cel laburist, au adoptat politici de protectie a mediului. Australia are un ecosistem foarte complex, nu e un lucru simplu sa protejezi natura. Nu vreau acum sa dau cu bata. Nu exista o solutie simpla. Au existat voci si atunci care le-au spus ca nu e bine sa opresti accesul in padure. Spre exemplu, pompierii rurali din zonele respective. Au fost voci care au zis ca va veni o zi cand faptul ca am lasat acest combustibil, adica lemnele uscate de eucalipt, sa se adune pe solul parcurilor nationale ne va costa.
Au mai fost totusi incendii in Australia in ultimii 20-30 de ani. Nu s-a discutat si atunci despre acest pericol? Nu s-a invatat nimic din greseli?
In primul rand, incendiile care au fost pana acum nu au avut nici macar a zecea parte din suprafata si intensitatea celor de acum. Iar aici, da, intervine incalzirea globala. Australia trece printr-o seceta ingrozitoare. In unele zone este seceta de cinci ani de zile. Cresc temperaturile este clar ca este un efect al incalzirii globale.
Dar, fara sa fiu expert in domeniu, cred ca doar intre 10-20% din ce se intampla acum este cauzat de incalzirea globala. Undeva la 80% din intensitatea focului si din faptul ca acesta s-a extins atat de mult se datoreaza acestei neglijente, nestiinte, ignorante, de a lasa sa se adune acest combustibil care sunt frunzele de eucalipt (care ard exact cum arde gazul sau motorina).
„Exista oamenii care traiesc la fata locului si care vad cum se aduna aceste frunze de eucalipt, cum creste grosimea de la sol. Ei cer ajutorul dar nu-i asculta nimeni”
Ca sa inteleg, au fost politici ecologiste heirupiste?
La aceasta parere ajungi dupa ce asculti vocile oamenilor care traiesc in zonele respective. Fara a nega, desigur, impactul incalzirii globale. Aici este o greseala care se face nu numai in Australia, ci in toata lumea. Exista academici care studiaza si care scriu tot felul de teorii. Si exista oamenii care traiesc la fata locului si care vad cum se aduna aceste frunze de eucalipt, crengi uscate si cum creste grosimea de la sol din ce in ce mai mult. Ei incearca sa ceara ajutor, dar nimeni nu-i asculta pentru ca deja s-au inchis opiniile si urechile politicienilor. Nimeni nu se atinge de parcurile nationale, vrem sa le protejam si gata. Intentii bune, dar negandite.
Imi aduc aminte, acum 20 de ani premierul statului in care locuiesc (New South Wales) a dat aceste legi si la vremea respectiva am fost de acord cu ele. Nu sunt mai destept eu ca altii.
Numai ca in Australia, 80% din populatie traieste la oras in special pe coasta de est, iar 40% in cele doua mari centre, Sidney si Melbourne. Deci majoritatea populatiei are putine cunostinte despre ce se intampla in zonele rurale. Nici guvernantii nu sunt mai cunoscatori si nu au ascultat vocile celor care locuiesc in zonele respective.
Ce se intampla acum? Ce face guvernul? Pentru ca incendiile nu s-au oprit
In final, dupa realizarea faptului ca intensitatea incendiilor va continua pentru inca o luna-doua a fost mobilizata si armata. Aceasta a fost una din criticile aduse guvernului, ca a actionat prea incet. Sigur e usor sa critici, pompierii spun ca era bine sa fie implicata si armata de la inceput, mai ales pentru evacuari. Cert este ca acum se pun in functiune tot felul de initiative.
Sunt reale acele cifre, ca jumatate de miliard de animale au murit in incendii?
Sunt reale sau aproape reale. Va dati seama ce inseamna 13 milioane de acri (aproximativ 5,2 milioane hectare). E un teritoriu cat o buna parte din Europa. Este o zona imensa. Koala, cangurii si alte marsupiale au fost afectate. Si nu numai animalele salbatice.
Cifrele astea sunt colosale. A mai trecut Australia prin asa catastrofa? Care este atmosfera acolo?
Este dificil de raspuns. Se pare ca din 1939 nu a mai avut loc o asemenea catastrofa, la o asemenea scara. Acum insa efectele le depasesc pe cele din 1939. Australia nu avea atunci metodele de a gestiona a ceea ce se intampla, sateliti etc. ca sa-ti dai seama de amploare. Acum le are.
Pe de alta parte, padurea australiana a trait sute si mii de ani cu astfel de incendii si s-a refacut. Dar nu am avut de-a face cu ceva la aceasta scara. De notat e ca atunci cand aborigenii sau brigazile de pompieri locali si rangerii faceau arderi preventive le faceau intr-un fel de semicerc care le dadeau voie animalelor sa fuga. Protejau animalele. Pe cand acum nu au avut nicio sansa sa scape.
Exista acum vreo ancheta parlamentara pentru a gasi vinovati?
Inca nu. Mai important este ca, dupa ce trece criza, sa se invete ceva. Au inceput deja sa iasa la suprafata vocile care spun ca trebuie actionat altfel cu zonele rurale australiane. Mai este si presiunea asupra guvernului de a accepta faptul ca schimbarea climatica are un efect real in Australia. Este un imperativ.
Pompierii sunt foarte furiosi pe guvern acum din ce am vazut..
Ei sunt cei care au dus greul, au murit trei pompieri. Trebuie sa-i intelegem. Pe de alta parte, intr-o situatie de criza mereu se cauta un tap ispasitor. Era greu de prezis acum cinci saptamani ca se va ajunge aici. Cumva de la cateva focuri ne-am trezi peste noapte la 70. Apoi tot mai multe.
Dumneavoastra unde sunteti acum?
Sunt in apropierea de Sidney, am plecat intr-o scurta vacanta, pe coasta. Chiar am trecut cu masina pe langa o zona unde a ars acum doua luni si unde se vad eucaliptii cu trunchiurile innegrite. Unii spun ca dupa un an sau doi incep sa le dea frunze si sa se refaca. Sa mergi printr-o zona cu trunchiuri si crengi goale in mijlocul verii e un sentiment foarte straniu. In orice caz, mai sunt 70 de focuri in New South Wales care nu sunt sub control. Nu pericliteaza zonele locuite, dar totul depinde de vant.