Seismul violent care a lovit luni sudul Turciei si Siria vecina a fost unul devastator din cauza mai multor factori: momentul producerii, locatia sa, o falie relativ calma timp de doua secole si cladiri prost construite, relateaza hotnews.ro.
Potrivit celui mai recent bilant, cel putin 3.800 de persoane si-au pierdut viata in seismul cu magnitudinea de 7,8 care a lovit in timpul noptii, la ora locala 04:17, sudul Turciei si nordul Siriei, fiind urmat de un nou seism puternic, cu magnitudinea 7,5, in aceeasi regiune, in jurul orei 13:25.
Un bilant provocat mai ales de puterea seismului, fara precedent in Turcia dupa un cutremur produs in 1939, si care a survenit intr-o regiune foarte populata.
Pamantul s-a cutremurat la ora 04:17 si toti cei care dormeau au fost „prinsi sub daramaturi cand casele lor s-au prabusit”, a declarat Roger Musson, cercetator la British Geological Survey.
In plus, constructia caselor „nu prea corespundea unei zone cu risc de cutremure majore”, a explicat Musson, autor al unei carti consacrate cutremurelor. Ceea ce s-ar putea explica prin faptul ca falia seismica, unde se aflau aceste locuinte, a fost relativ calma in trecut.
„Aproape repetarea” seismului produs in urma cu doua secole
Turcia este situata in una dintre principalele zone seismice ale globului. In 1999, un cutremur s-a produs de-a lungul faliei din Anatolia de Nord, in regiunea nordica Duzce, provocand moartea a peste 17.000 de persoane.
Luni, pamantul s-a cutremurat de cealalta parte a tarii, in apropiere de granita cu Siria, de-a lungul faliei Anatoliei de Est.
Pe aceasta falie nu s-au mai produs cutremure cu magnitudinea de 7 de mai bine de doua secole, ceea ce ar fi putut determina populatia „sa neglijeze importanta periculozitatii sale”, a mai spus Musson. O durata care inseamna, de asemenea, ca „o cantitate mare de energie s-a putut acumula” de-a lungul faliei. Supozitie sustinuta, potrivit cercetatorului, de aparitia unei replici puternice dupa seismul principal.
Cutremurul de luni este „aproape repetarea” seismului produs in zona pe 13 august 1822, a carui magnitudine a fost estimata la 7,4 de seismologi. Seismul a provocat la acea vreme „o cantitate enorma de distrugeri, orase intregi devastate si pierderi de zeci de mii de vieti omenesti”, a amintit Roger Musson.
Seismul s-a produs la mica adancime - circa 17,9 kilometri - in apropierea orasului Gaziantep, cu doua milioane de locuitori. El a fost provocat de o miscare spre nord a placii tectonice arabe care „avanseaza spre Turcia”, a explicat seismologul.
Cand tensiunea devine prea puternica, placa avanseaza brusc si „eliberarea acestei miscari produce un cutremur major, ca cel produs astazi”, a mai spus el.
Amploarea distrugerilor depinde si de lungimea rupturii solului de-a lungul liniei de falie (100 de kilometri in cazul seismului de luni), sustine omul de stiinta. „Aceasta inseamna ca orice punct din apropierea acestor 100 km a ajuns, de fapt, in centrul cutremurului”.
Multe cladiri „s-au prabusit ca niste clatite”
Constructia cladirilor este un factor primordial atunci cand are loc un cutremur, a declarat la randul sau Carmen Solana, vulcanolog la Universitatea din Portsmouth, Marea Britanie.
„Rezistenta infrastructurii este, din pacate, inegala in sudul Turciei si, mai ales, in Siria. Prin urmare, salvarea de vieti depinde acum de rapiditatea echipelor de salvare”, a declarat ea pentru AFP.
Cutremurul din 1999 din Turcia a dat nastere unei legislatii in 2004 care obliga toate constructiile noi sa respecte criteriile de rezistenta la cutremur.
Amploarea distrugerilor de luni ar trebui sa determine autoritatile turce sa verifice daca legea a fost respectata, a afirmat Joanna Faure Walker, de la Institutul pentru Reducerea Riscurilor si a Dezastrelor, de la universitatea britanica UCL.
Multe cladiri „s-au prabusit ca niste clatite”, a afirmat vulcanologul Bill McGuire, din cadrul UCL. „Acest lucru se intampla atunci cand peretii si podelele nu sunt suficient de rezistente, fiecare etaj se prabuseste vertical pe cel de dedesubt”, lasand putine sanse de supravietuire locatarilor, a mai spus el.
„Nu este neobisnuit sa vezi o cladire in picioare fara prea multe avarii si urmatoarea complet aplatizata, din cauza constructiei indoielnice sau a materialelor de slaba calitate”, a afirmat el.