Mersul biped al omului modern a aparut pentru prima data la un stramos al acestuia din Europa, nu in Africa asa cum s-a crezut anterior, au anuntat miercuri oamenii de stiinta dintr-o echipa internationala, citati de DPA si AFP.
Acea echipa, coordonata de Madelaine Boehme, cercetatoare la Universitatea Tubingen din Germania, a publicat noul studiu in revista Nature, in care se sugereaza ca un potential stramos comun al oamenilor si al maimutelor antropoide putea sa mearga in doua picioare cu aproape 12 milioane de ani in urma, potrivit Agerpres.
Acea perioada este cu cateva milioane de ani mai timpurie decat au presupus in trecut oamenii de stiinta.
Desi exista un consens in legatura cu faptul ca stramosii nostri au trebuit sa opteze pentru pozitia bipeda in urma cu 5 milioane - 7 milioane de ani, modul in care s-a produs acea evolutie genereaza inca dezbateri aprinse in randul comunitatii stiintifice.
„Acesta este un moment maret in paleontologie si marcheaza o schimbare de paradigma”, a declarat Madelaine Boehme pentru DPA.
Noul studiu pune sub semnul intrebarii fundamentele teoriilor stiintifice despre evolutia maimutelor antropoide si a oamenilor.
„Faptul ca procesul ce a dus la mersul biped a avut loc in Europa (si nu in Africa, n.r.) zguduie fundamentele paleontologiei”, a adaugat Madelaine Boehme.
Anumiti oameni de stiinta considera ca aparitia mersului biped s-a produs atunci cand stramosii nostri traiau inca in copaci dar incepusera sa se ridice deja pe membrele inferioare. Alti cercetatori au avansat teoria potrivit careia mersul biped a aparut atunci cand acei stramosi petreceau deja majoritatea timpului pe sol, pe care se deplasau folosind in trecut toate cele patru membre.
Insa descoperirea in landul german Bavaria, intre 2015 si 2018, a fosilelor unei noi specii de maimuta, vechi de 11,62 milioane de ani, ale carei oase provenite de la membrele inferioare si de la cele superioare erau bine conservate intr-un strat de argila, a inclinat balanta in favoarea primului scenariu avansat de cercetatori.
„Fosilele includ oase ce provin de la cel putin patru indivizi, cu un schelet partial ce este suficient de amplu pentru a descrie, in detaliu, morfologia membrelor si a coloanei vertebrale si proportiile corpului”, a explicat Madelaine Boehme.
Exemplarele din noua specie, denumita Danuvius guggenmosi, aveau bratele facute pentru a le permite sa sara de pe o creanga pe alta si membre posterioare morfologic adaptate pentru mersul biped.
Acele maimute aveau si degetul mare de la picior suficient de dezvoltat pentru a le permite sa paseasca pe intreaga talpa, au precizat autorii studiului. Aceasta caracteristica „sugereaza ca Danuvius guggenmosi ar fi putut sa mearga in picioare pe crengi”, a explicat intr-un comentariu publicat alaturi de noul studiu cercetatoarea Tracy Kivell de la Universitatea Kent din Marea Britanie.
„Membrii acestei specii se deplasau intr-o maniera pana atunci necunoscuta”, a adaugat Tracy Kivell, care vede in aceasta tipologie de mers „un bun model pentru locomotia prezumtiva a ultimilor stramosi comuni” ai maimutelor antropoide si ai omului modern.