Europa, asteapta-ne: venim pe jos! Calatoria cu trenul, in Romania, dureaza mai mult decat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial - VIDEO

N-am reusit sa ducem pâna la capat niciunul dintre coridoarele europene care ne strabat tara, desi Bruxelles-ul ne-a pus la dispozitie zeci de miliarde de euro.

Calatoriile cu trenul dureaza mai mult decât în timpul celui de- Al Doilea Razboi Mondial. Iar multe dintre podurile peste care trecem cu trenul sAu cu masina sunt în stare critica si sunt un pericol nevazut pentru calatori. Aceasta este radiografia infrastructurii la 100 ani de la Marea Unire.

Alba Iulia,1 decembrie 1918. Romanii desavâresesc Marea Unire. Lua nastere România moderna!

În România “moderna” de astazi autoritatile înca n-au reusit sa lege provinciile istorice cu o autostrada. Pentru Ministerul Transporturilor Carpatii s-au dovedit de netrecut între Transilvania si Tara Româneasca.

În Moldova cel mai circulat drum este supranumit si “Drumul Crucilor” din cauza numarului mare de accidente. Soferii au venit în mars pâna la Bucuresti ca sa ceara o autostrada.

Pe Valea Siriului ostasii români luptau eroic în urma cu 100 de ani pentru a opri înaintarea trupelor germane din Transilvania în Moldova.

“Ma aflu sub un viaduct care leaga Transilvania de Moldova. Construit de comunisti si foarte prost întretinut. Atât de prost încât asfaltul si cimentul s-au macinat, iar în mijlocul sau s-a format o gaura prin care poti sa vezi albia râului”.

În dimineata zilei de 1 decembrie 1918 Regele Ferdinand intra calare în Bucuresti. La acea vreme Capitala avea deja o sosea de centura, pe traseul careia circulam sau mai degraba stam si astazi. Bucurestiul a ramas singura capitala din Europa fara o centura moderna. 

”În ce tara traim? Filmati si dati la televizor. Se cearta Dragnea si cu Iohannis si noi suferim ca prostii”.

Calatoria cu trenul de la Arad la Brasov dureaza mai mult acum decât în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

În 1939 trenul Orient Express facea 7 ore de la Curtici la Arad. Astazi acelasi traseu dureaza cu 2 ore mai mult.

“Este ora 6 si am ajuns abia în gara Simeria, unde trenul a oprit si trebuie înlocuita locomitiva. Au scos-o pe cea electrica si o aduc pe cea diesel, deoarece între Simeria si Brasov linia de cale ferata nu mai este electrificata”.

Începând cu 2007, România a avut la dispozitie fonduri europene în valoare de peste 15 miliarde de euro pentru a-si construi retele de transport moderne. La Bruxelles comisarul european este exasperat. Spune ca Guvernul nu trimite proiecte ca sa ia banii.

Corina Cretu, comisar european: “Avem bani la Bruxelles pentru proiecte de infrastructura, nu avem proiecte”.

Pentru realizarea acestui reportaj echipa “România, te iubesc” i-a solicitat un interviu ministrului Transporturilor, Lucian Sova. Înca nu am primit un raspuns.

Banii de la Bruxelles sunt în special pentru realizarea celebrelor coridoare europene de transport. Cum ar fi coridorul IV care leaga Portul Constanta de Capitala si mai departe de vestul Europei. La Bucuresti se stie de importanta strategica a acestui coridor cu multa înainte ca Uniunea Europeana sa-l deseneze pe harta.

Primul studiu de autostrazi pentru reteaua din România realizat în 1967 - 1969, studiu general privind dezvoltarea unei retele de autostrazi în Republica Socialista România

În 1969 inginerii Institutului de Proiectari Transporturi Auto, Navale si Aeriene realizeaza primul masterplan pentru dezvoltarea autostrazilor în România. Inginerul Cornel Martincu este presedintele institutului , ajuns între timp în insolventa.

Multe dintre drumurile, podurile si chiar autostrazile pe care circulam astazi au fost proiectate pentru prima data de inginerii IPTANA, inclusiv cordidorul European.

Înca din anii ’60 inginerii se gândeau cum sa lege România de restul Europei. La acea vreme reteau de drumuri din Franta si Spania era la fel de slab dezvoltata ca a noastra.

În timp ce altii au mers înainte, România a ramas tara cu cele mai proaste drumuri si cai ferate din Uniunea Europeana. O spun statisticile oficiale ale Forumului Economic Mondial. Clasamentul este asumat si de Comisia Europeana.

Coalitia PSD-ALDE a promis în primul sau program de guvernare ca în 2017 va termina autostrazile Lugoj- Deva si Sebes -Turda . La fel si intrarea autostrazii A3 în Bucuresti. Niciunul dintre aceste obiective n-a fost atins.

În februarie Compania Nationala de Drumuri a prezentat în Parlament un alt calendar. Promitea ca lucrarile vor fi gata în 2018.

Suntem pe dealul Soimus din lotul 4 al Autostrazii Lugoj-Deva. Tronsonul dintre Lugoj si Deva este continuarea Autostrazii Orastie-Sibiu, cea care, în 2015 a crapat si a început sa o ia la vale la câteva zile dupa ce a fost inaugurata. Problemele de pe lotul 3 Orastie-Sibiu continua si astazi. Iar constructorul a fost obligat de instante sa resitituie statului 83 de milioane de lei din cauza lucrarilor proaste. 

La câtiva metri de bucata care a luat-o la vale, trei muncitori încearca sa stabilizeze o alta portiune a versantului, folosind aceeasi solutie tehnica.

″- Plasa asta pe care ati montat-o voi n-ar fi trebuit sa tina? 
- Ba da, tine, numai ca s-a dus cu totul. E mal, s-a dus cu ancore cu tot. 
- De ce a luat-o la vale, a fost inundatie?
- De la ploi.
- Dar pamântul aici e altfel?
- Da, nu e stabil”.

În constructia de autostrazi este vital sa stii în detaliu cu ce fel de sol urmeaza sa lucrezi. În functie de caracteristicile solului inginerii trebuie sa decida apoi tehnologiile si tipul materialelor pe care le va folosi constructorul. Toate aceste lucruri determina costul real al proiectului. În mod normal Forajele geotehnice trebuiau facute la nivelul Studiului de Fezabilitate.

Catalin Drula, deputat USR, comisia de Transporturi: “Acea firma care a realizat studiului a cerut statului 8 milioane de euro pentru foraje pe întreg lotul, a spus ca asta e necesar ca sa avem un studiu de calitate si statul a spus: noi avem un milion, s-au facut câteva foraje”.

Catalin Drula este deputat si face parte din comisia pentru Transporturi. Acelasi lucru îl sustine si Ionut Ciurea care conduce Asociatia Pro Infrastructura.

ONG-ul sau monitorizeaza de ani de zile santierele din toata tara. A luat la puricat studiul de fezabilitate si a gasit plansa care arata câte foraje s-au facut în zona Dealului Soimus si mai ales unde.

Ionut Ciurea, presedinte Asociatia “Pro Infrastructura”: “Aici este aproape de nodul Soimus si mai avem niste foraje în capatul celalalt al dealului. Daca observati unde s-au facut forajele, ele în loc sa se faca în deal, s-au facut pe câmp. E o diferenta majora”.

Pe acest lot de 22 de kilometri constructorul este firma româneasca Spedition UMB. În 2013 a câstigat licitatia cu o oferta de 100 de milioane de euro. Un pret cu 60% mai mic decât cel estimat de Compania de Drumuri. Oferta a fost facuta pe baza studiului de fezabilitate. Cel cu forajele lipsa.

Ionut Ciurea, presedinte Asociatia “Pro Infrastructura”: “A fost o solutie jucata la risc. Nu este nici primul, nici ultimul care trage la maxim de solutii tehnice ca sa-si optimizeze profitul”.