Fostul președinte iranian a fost arestat, după ce regimul i-a descoperit relația cu Israelul. Dorința de putere și o misterioasă călătorie în Ungaria

Fostul președinte iranian Mahmoud Ahmadinejad se află în arest la domiciliu, sub supravegherea serviciului de informații al Gărzii Revoluționare Islamice, după ce autoritățile iraniene au descoperit relațiile acestuia cu Israelul, scrie „The New York Times”, citând patru înalți oficiali iranieni.

Relația cu pricina viza o posibilă întoarcere la putere a fostului președinte.

Concret, timp de ani de zile, Israelul a desfășurat o operațiune secretă menită să-l recruteze pe Ahmadinejad ca agent de informații și, într-o etapă ulterioară, a planificat chiar să-l instaleze în funcția de lider al Iranului după răsturnarea regimului, potrivit unei anchete ample realizate de cotidianul american.

Efortul a culminat la sfârșitul lunii februarie a acestui an – în primele zile ale atacurilor americane și israeliene împotriva Iranului – cu o operațiune îndrăzneață de relocare a fostului lider, care trăia sub supraveghere strictă la Teheran.

Obiectivul: punerea în mișcare a planului de răsturnare a regimului actual și instalarea lui Ahmadinejad.

Planul a eșuat.

Vizita la Budapesta

Conform relatărilor, una dintre etapele mai neobișnuite ale operațiunii a avut loc la începutul anului 2024, când un înalt oficial al guvernului maghiar i-a cerut lui Gergely Deli, rectorul Universității Ludovika de Administrație Publică din Budapesta, să-l invite pe Ahmadinejad la o conferință privind schimbările climatice.

Deli a declarat că i s-a spus că, de fapt, conferința urma să servească drept acoperire pentru discuții secrete între Ahmadinejad și oficiali ai serviciilor secrete israeliene.

Premierul maghiar din acel moment, Viktor Orban, se remarcase ca fiind un aliat puternic al liderului israelian Benjamin Netanyahu.

În ciuda îngrijorărilor legate de potențialele daune aduse reputației sale și celei a universității, el a acceptat să-l invite pe Ahmadinejad deoarece credea că, dacă „ai doi dușmani, iar acești dușmani vor să discute între ei, atunci cel mai bine este să faci tot ce poți pentru a-i determina să discute”.

Foști oficiali americani au declarat că fostul șef al Shin Bet (Agenția de Securitate a Israelului), David Barnea, s-a deplasat personal la Budapesta pentru a se întâlni cu Ahmadinejad.

Bani pentru Ahmadinejad

În anii care au urmat, Israelul a efectuat mai multe plăți secrete către Ali Akbar Javanfekr, un purtător de cuvânt al lui Ahmadinejad, iar agenții israelieni s-au întâlnit cu acesta de încă câteva ori înainte de începerea Operațiunii „Roaring Lion”.

În februarie, potrivit unui articol publicat de „New York Times”, complexul rezidențial al lui Ahmadinejad a fost lovit de un atac aerian israelian care viza gărzile sale de corp și mașina blindată, după care acesta a fost preluat de agenți ai Mossadului și dus într-o casă sigură secretă.

Totuși, fostul lider iranian a fost nemulțumit de felul în care au decurs lucrurile și părea dezamăgit de planul israelian de a-l readuce la putere, potrivit unor persoane care cunosc detaliile evenimentelor, citate de New York Times.

În cele din urmă, el a părăsit casa sigură din motive neclare și nu a mai fost văzut până când a apărut la înmormântarea fostului lider suprem Ali Khamenei.

Potrivit unor înalți oficiali iranieni, el a fost reținut de serviciul de informații al Gărzii Revoluționare Islamice și plasat în arest la domiciliu.

O operațiune mai amplă

Oficialii israelieni nu au făcut comentarii publice cu privire la planul de a-l instala pe Ahmadinejad în funcția de lider al Iranului, o parte dintr-o încercare mai amplă de a răsturna guvernul de la Teheran.

Un alt element al planului consta în înarmarea și instruirea forțelor de opoziție kurde iraniene cu baza în nordul Irakului, pentru a pătrunde în vestul Iranului, a ocupa teritoriu acolo și, în cele din urmă, a avansa spre capitala Teheran, un efort care nu s-a concretizat niciodată.

Planul de schimbare a regimului presupunea o „serie de operațiuni speciale, cu totul unice, care ar fi trebuit să aibă loc”, a declarat Tamir Hayman, fost șef al serviciilor de informații ale Forțelor de Apărare Israeliene, în cadrul emisiunii-dezbatere „Firing Line” difuzată de PBS în luna mai, după ce „The New York Times” a dezvăluit pentru prima dată detalii despre rolul lui Ahmadinejad.

„Iar Ahmadinejad făcea parte din acea serie de operațiuni”, a spus fostul oficial.

Ahmadinejad motivat de putere, nu de bani

Potrivit lui Abdolreza Davari, fost consilier și colaborator al lui Ahmadinejad, fostul președinte nu ar fi colaborat cu Israelul pentru bani.

„Are bani; dispune de o rețea economică extinsă. Ar face-o pentru putere. Vrea să se afle la cârma puterii”, a declarat Davari pentru New York Times.

Un alt colaborator a afirmat că Ahmadinejad vorbise despre ambițiile sale de a deveni noul lider al Iranului cu ajutorul puterilor străine și că era îngrijorat de faptul că un război ar determina SUA și Israelul să aleagă în schimb o figură destabilizatoare.

După ce a fost descalificat de trei ori din cursa prezidențială din Iran, a adăugat colaboratorul său, Ahmadinejad a ajuns să nu mai aibă încredere în sistemul iranian.

De asemenea, el și-a exprimat frustrarea și resentimentele față de membri ai regimului iranian, precum Khamenei.

El era îngrijorat că, în cazul unui război și al unei schimbări de regim, americanii și israelienii ar alege o figură a opoziției din afara Iranului, care nu cunoaște țara, iar Iranul ar fi destabilizat, a spus colaboratorul său.

El s-a descris celor din jurul său ca fiind o persoană care ar putea juca rolul unui reformator, la fel ca fostul președinte rus Boris Elțîn, și a afirmat că, dacă ar ajunge la putere, Iranul ar recunoaște Israelul și ar normaliza relațiile cu acesta, în cadrul Acordurilor lui Avraam inițiate de președintele Trump, a spus colaboratorul, transmite hotnews.ro.

Mandatul lui Ahmadinejad și transformarea de după

În timpul său mandatului său de opt ani în funcţia de preşedinte (2005 – 2013), Mahmoud Ahmadinejad a fost iniţial favoritul clericilor şiiţi, dar şi al conservatorilor şi politicienilor mai radicali din parlament.

Totuşi, spre finalul mandatului politicile lui au fost tot mai mult puse sub semnul întrebării, iar strategia sa privind programul nuclear a condus la numeroase sancţiuni internaţionale contra Teheranului şi, ulterior, la criză economică.

El a devenit ţinta criticilor internaţionale în special din cauza comentariilor sale antisemite. În timpul preşedinţiei sale, Iranul a fost izolat internaţional din cauza ameninţărilor militare împotriva Israelului şi din cauza negării Holocaustului.

Susţinătorii săi i-au contestat tot mai mult politicile şi chiar cei mai radicali l-au considerat un personaj controversat.

Însă, în anii care au urmat după ce a părăsit președinția, Ahmadinejad și-a temperat opiniile și a atenuat retorica anti-Israel.

Era adesea dornic să-și etaleze noua sa latură moderată, acordând interviuri și ținând discursuri în care își exprima părerea despre cultura muzicii pop din Iran, critica forțele de securitate ale țării pentru represiunile brutale și acuza clasa conducătoare de corupție financiară.

A renunțat la jacheta sa caracteristică, de culoare kaki și de dimensiuni supradimensionate, și a început să poarte costume.

Și-a îngrijit barba, părea să fi apelat la tratamente cu Botox și a început să învețe limba engleză, a observat New York Times.