In aceasta vara, numarul turistilor straini din Grecia l-ar putea depasi pe cel inregistrat in 2019, anul excelent de dinainte de criza COVID: 33 de milioane, de trei ori mai mult decat populatia tarii, scrie Le Monde, care citeaza cifrele oficiale ale autoritatilor de la Atena.
Turistii straini s-au catarat in numar mare, in fiecare zi in aceasta vara, pe stanca care domina capitala Greciei, Atena, in ciuda temperaturilor ridicate. Un lucru bun pentru industria turistica, dupa o pauza de doi ani cauzata de pandemia Covid-19.
Potrivit cifrelor oficiale, peste 16.000 de oameni au vizitat zilnic in aceasta vara templul antic dedicat zeitei Atena. Un record absolut. Si nu este vorba doar despre Acropole si despre Atena.
In aceasta vara, numarul turistilor straini din Grecia l-ar putea depasi pe cel inregistrat in 2019, anul excelent de dinainte de criza sanitara: 33 de milioane, de trei ori mai mult decat populatia tarii.
Potrivit Ministerului grec al Turismului, 5,12 milioane de pasageri au sosit pe cele 14 aeroporturi regionale ale tarii in iulie, fata de 4,49 milioane in 2019. De asemenea, se asteapta ca incasarile din turism sa ajunga la 20 de miliarde de euro in acest an, fata de cele 18,2 miliarde de euro in 2019, potrivit Bancii Greciei.
„Dupa doi ani dificili, revenirea turistilor americani (500.000 dintre ei au venit sa-si petreaca vacanta de vara in Grecia, potrivit ministerului turismului), care au o mare putere de cumparare, este o binecuvantare”, a declarat pentru Le Monde Stefania Flega, directoare generala a YES! Hotels Group, care are mai multe unitati in Atena si una pe insula Santorini.
Pentru francezi, sarbi si israelieni, Grecia este destinatia numarul unu in aceasta vara.
Unele insule au fost invadate
In incercarea de a compensa cei doi ani de criza si cresterea costurilor pentru energie, preturile la cazare au fost majorate cu aproximativ 20%, potrivit Autoritatii de Statistica din Grecia.
„In Atena, preturile hotelurilor nu au crescut excesiv, dar pe unele insule cererea a depasit oferta, iar acestea au crescut vertiginos fata de anul 2021”, a spus Flega.
De fapt, au crescut atat de mult incat unele locuri populare pentru straini, in special arhipelagul Cicladelor, au devenit inaccesibile pentru greci.
Potrivit cotidianului de centru-dreapta I Kathimerini, costul unui sejur de o saptamana pentru o familie cu doi copii pe o insula aflata la mai mult de sapte ore cu barca de portul Pireu a crescut cu 65% fata de 2017.
Efsyn, un ziar de stanga, a notat si el ca, intr-o tara in care salariul minim este de numai 713 euro brut pe luna, aproape unul din doi angajati nu si-a putut permite sa plece in vacanta in insulele din Marea Egee.
Yannis Syrianos, un sofer de taxi din zona Atenei, a ales sa zboare cu sotia si fiica sa in Creta si „nu in Santorini, Mykonos sau Paros”.
„Am ales o destinatie unde preturile sunt inca accesibile si am redus timpul petrecut acolo. Am mers doar cinci zile, in timp ce inainte stateam cel putin o saptamana”, a spus barbatul de 40 de ani, potrivit Le Monde.
Giorgos, un profesor in Mykonos, a ales sa-si subinchirieze apartamentul in luna august si sa se bucure de o vacanta in Peloponez.
„Pentru insularii care nu traiesc din turism, a sta vara pe o insula atat de turistica este de neconceput! In afara de aglomeratie si trafic, preturile sunt de trei ori mai mari decat pe continent, chiar daca eu castig 900 de euro net!”, a spus acesta.
Intrebari despre sustenabilitatea turismului
Pe insula Paros, Corinne Harcourt, o frantuzoaica care detine de treizeci de ani agentia Cyclades Travel, a observat ca mare parte din clasa de mijloc a grecilor a evitat insula.
„In acest an, vilele sunt inchiriate exclusiv de straini. Acest lucru nu este surprinzator, avand in vedere cresterea pretului biletelor de feribot”, a spus ea.
„In decembrie 2021, trebuia sa platesti 36 de euro pentru a ajunge in Paros, iar acum costa mai mult de 50 de euro. Inchirierea unei masini a crescut la 100 de euro pe zi. Pentru clasa de mijloc greaca, aceste preturi sunt descurajante!”, a adaugat Harcourt.
In ciuda preturilor, „vara razbunarii”, in care turistii din Europa si SUA s-au grabit sa compenseze cei doi ani precedenti, s-a vazut din plin si in Paros.
In luna iulie, pe insula au fost inregistrate cu 10% mai multe sosiri cu barca decat in 2019. Peste 165.000 de vizitatori au venit in aceeasi luna pe insula care are o populatie permanenta de aproximativ 13.000 de persoane.
In timp ce majoritatea locuitorilor insulei sunt multumiti – turismul reprezinta 25% din produsul intern brut al tarii – unii sunt ingrijorati de impactul asupra populatiei locale.
Intr-un articol publicat de I Kathimerini, Marina Kouroumenou, presedinta unei asociatii culturale, s-a intrebat daca „Paros poate suporta si mai multa presiune (turistica) fara sa se degradeze”.
„Investitorii trebuie sa se comporte cu respect si sa tina cont de amprenta ecologica in demersul lor, nu trebuie, de exemplu, sa permitem construirea de hoteluri cu piscine in fiecare apartament, nici sa autorizam lucrari faraonice sau privatizarea plajelor”, a avertizat ea.
Uniunea Arheologilor Greci a pus si ea problema protectiei monumentelor. Potrivit estimarilor lor, exista un deficit de 4.000 de paznici la cele 350 de situri arheologice si muzee din tara.
„Anul acesta, Grecia a devenit destinatia estivala prin excelenta, depasind toate asteptarile noastre”, a declarat duminica ministrul grec al turismului, Vassilis Kikilias, pentru ziarul Real.
Dar, constient de riscul unei dezvoltari necontrolate, guvernul planuieste „lucrari majore de infrastructura pe insule si pe continent, o mai buna gestionare a deseurilor si a resurselor de apa, dezvoltarea transportului electric si a energiei regenerabile”, a asigurat oficialul.