Retragerea fortelor armate ruse din regiunea ucraineana Harkov a semanat panica, dezamagire si nedumerire in randul activistilor pro-razboi. Canalele lor de pe aplicatia de mesagerie Telegram debordeaza de furie fata de autoritati si de intrebari legate de modul in care s-a ajuns la un astfel de esec. Aceasta este una dintre cele mai serioase provocari politice la adresa Kremlinului de cand acesta s-a apucat sa decimeze opozitia anti-Putin, scrie Moscow Times.
Autoritatile ruse au avut intotdeauna o relatie complicata cu segmentul pro-razboi al populatiei. Timp de multi ani, acesta a fost marginal: doar un mic grup de fani ai proiectului NouaRusie - o confederatie ipotetica de state din sud-estul Ucrainei, care se intinde de la Harkov la Odesa - a urmarit luptele din Donbas, iar acestia au avut o influenta redusa asupra agendei politice.
Cu toate acestea, invazia Ucrainei nu a radicalizat doar partida pro-razboi, ci a si intarit-o cu lideri politici importanti.
Majoritatea conservatoare anti-occidentala - inclusiv partidul puterii, siloviki (membri ai serviciilor de securitate) si opozitia sistemica care nu se opune de fapt lui Putin - a sprijinit pe deplin decizia presedintelui de a invada Ucraina si chiar a incercat sa ajunga la carma miscarii pro-razboi.
Pentru o vreme, prapastia dintre oportunistii pro-razboi din guvern si cei anti-Kiev aproape ca se inchisese, ceea ce a creat perceptia unui sprijin sociopolitic larg pentru razboi.
In fata esecurilor, insa, cele doua grupuri sunt din nou divizate: establishmentul incearca sa justifice fiecare decizie a Kremlinului, in timp ce activistii pro-razboi se plang, critica si chiar pun la indoiala capacitatea de reusita a fortelor armate ruse.
Au aparut doua taramuri paralele
In primul, cel oficial, taramul "pacii", cu curatorii sai politici si propaganda televizata, totul merge splendid in Rusia, toate obiectivele vor fi atinse pe front, iar Occidentul este condamnat.
In cel de-al doilea, taramul "razboiului", mii de oameni sunt morti si raniti, exista victorii si infrangeri, iar lupta este pe viata si pe moarte.
Exista acum o prapastie intre cei care vad „un razboi sfant” si cei care recunosc doar o "operatiune militara speciala" cu obiective neclare si termene incerte.
De ce pierde Putin din sprijin
La inceput, diferenta dintre aceste doua pozitii a fost limitata, ceea ce a permis Kremlinului sa se bucure de consolidare: sprijinul pentru aproape toate institutiile puterii a crescut vertiginos; publicul si-a exprimat solidaritatea cu Kremlinul; nimeni nu a indraznit sa faca valuri; opozitia nesistemica a fost zdrobita, iar opozitia sistemica s-a alaturat taberei militare.
Din cauza tuturor acestor lucruri, alegerile regionale si locale care au avut loc la 11 septembrie au decurs fara probleme.
Cu timpul, insa, taramurile s-au indepartat tot mai mult. Sondaje recente au aratat ca rusii s-au saturat treptat de stirile despre razboi si chiar au devenit iritati de cei care folosesc razboiul pentru avantaje politice.
Kremlinul si-a dat seama ca ar putea fi periculos sa impinga agenda militara prea departe si simuleaza o „viata pasnica” in tara.
Intre timp, infrangerile si provocarile de pe linia frontului au crescut, existand temeri ca trupele rusesti nu doar ca nu vor mai ajunge niciodata la Kiev, ci ar putea pierde razboiul in mod categoric.
Taramul "pacii" si cel al "razboiului" ar fi putut coexista pentru o lunga perioada de timp, daca nu ar fi existat retragerea devastatoare de la Harkov.
In ultimele luni, taramul "razboiului" a crescut si s-a maturizat, forjandu-si o baza sociala si castigand sute de mii de rusi. Recentele infrangeri militare au plasat acest taram in prim-plan, spre marea dezamagire a Kremlinului.
La baza acestei diviziuni se afla atitudinea ciudata a lui Putin fata de Ucraina.
In ochii sai, Rusia nu ar fi trebuit niciodata sa invinga armata ucraineana pe campul de lupta sau sa duca o campanie de lunga durata.
Reticenta lui Putin de mobiliza soldati, disponibilitatea sa de a se retrage si discursul sau potrivit caruia nu este nevoie sa ne grabim ii tradeaza convingerea ca Ucraina este condamnata istoric fara batalii la scara larga: cu timpul, crede el, tara va fi epuizata, Occidentul retragandu-si ajutorul militar si elitele acceptand capitularea.
Putin a apreciat insa gresit capacitatea si disponibilitatea Ucrainei de a contraataca.