Tokyo isi propune in special sa amelioreze capacitatile rachetelor sale de croaziera, sa se doteze cu drone inarmate si sa dezvolte rachete hipersonice.

Cheltuielile militare ale Japoniei s-au majorat deja aproape constant in ultimul deceniu, dar ar urma sa creasca si mai mult in anii urmatori pe fondul invaziei ruse in Ucraina si al presiunii in crestere a Beijingului asupra Taiwanului.

Comunitatea internationala se confrunta cu „cele mai mari provocari de la Al Doilea Razboi mondial” si „ceea ce se petrece acum in Europa se poate intampla” in Asia-Pacific, a subliniat miercuri Ministerul Apararii.

El cere, in consecinta, un buget de 5.590 miliarde de yeni (40 miliarde de euro) pentru exercitiul financiar 2023/2024 care va incepe la 1 aprilie viitor, suma echivalenta cu o crestere de 2% fata de bugetul initial pentru anul fiscal in curs. Suma definitiva va fi probabil mai mare, la fel ca in exercitiul financiar actual, care a depasit in final 6.000 de miliarde de yeni dupa suplimentari repetate.

Japonia vrea sa-si dubleze bugetul acordat Apararii

Partidul Liberal-Democrat (PLD, dreapta nationalista) aflat la putere isi propune sa aduca bugetul apararii la 2% din PIB in termen de cinci ani, pentru a ajunge la 10.000 miliarde de yeni (72 miliarde de euro la cursul actual).

Un astfel de salt ar putea propulsa Japonia pe locul al treilea in lume in ce priveste cheltuielile militare, dupa Statele Unite si China.

Pana acum, Japonia respecta o regula tacita potrivit careia cheltuielile militare sa fie plafonate in jurul a 1% din PIB. Japonia gazduieste numeroase baze americane si este plasata sub umbrela nucleara a Statelor Unite, insa, data fiind Constitutia sa pacifista din 1947, nu poate dispune de o armata proprie si investitiile sale militare sunt teoretic limitate la mijloace defensive.

Aceste restrictii incep totusi sa fie contestate, iar vechiul proiect al PLD de revizuire a Constitutiei pentru clarificarea si largirea misiunilor Fortelor de autoaparare japoneze a fost recent repus in discutie.

Tensiuni intre Japonia si Rusia

Disputa teritoriala asupra insulelor Kurile, despre care Rusia spune ca ii apartin si pe care Japonia le numeste „teritoriile sale nordice”, au impiedicat Tokio si Moscova sa ajunga la un tratat de pace care sa puna capat oficial ostilitatilor celui de-al doilea razboi mondial si a dus la o noua escaladare a tensiunilor intre Tokoy si Moscova dupa izbucnirea razboiului din Ucraina.

Rusia a oprit negocierile privind un tratat de pace formal cu Japonia pe 21 martie dupa ce Tokyo a impus ample sanctiuni impotriva sa din cauza invadarii Ucraina, urmand modelul statelor occidentale.

Intr-un document diplomatic publicat pe 22 aprilie, ministerul de Externe de la Tokyo a calificat cele patru mici insule din nordul arhipelagului drept „ocupate ilegal” de Rusia dupa ce cu doua zile in urma Japonia revocase clauza natiunii celei mai favorizate acordate Rusiei.

De asemenea, cele doua tari si-au expulzat reciproc diplomati dupa izbucnirea razboiului din Ucraina si escaladarea tensiunilor legate de Insulele Kurile.

Pe 24 mai, Japonia a anuntat ca a trimis in aer avioane de vanatoare dupa ce aeronave rusesti si chineze s-au apropiat simultan de spatiul sau aerian in ultima zi a intrunirii aliantei „Quad” ce a avut loc la Tokyo si la care a participat si presedintele american Joe Biden.

O zi mai tarziu, un deputat de la Moscova a propus autoritatilor ca regiunea Sahalin de pe insula cu acelasi nume controlata de Rusia sa fie redenumita in „Insulele Rusesti”.