„Sperăm că (reuniunea Consiliului NATO-Ucraina) va conduce la rezultate concrete şi semnificative”, a spus ministrul ucrainean la o conferinţă de presă la Kiev. Acesta a mai precizat că Ucraina va aduce în discuţie „problema modului de limitare a capacităţii Rusiei de a produce acest tip de armament”.

Racheta balistică hipersonică Oreşnik (Alun) lansată de Rusia joi din regiunea Astrahan asupra unei infrastructuri producătoare de armament în oraşul ucrainean Dnipro a zburat aproximativ 15 minute înainte de a-şi lovi ţinta şi a atins pe traiectoria sa finală o viteză de 11 ori mai mare decât viteza sunetului, a transmis vineri Serviciul militar de informaţii ucrainean GUR.

Kievul susţinuse iniţial că Rusia a lansat o rachetă balistică intercontinentală (ICBM), dar mai târziu descrierile oferite atât de oficiali americani, cât şi de preşedintele rus Vladimir Putin au arătat că a fost vorba de fapt despre o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, adică de sub 5.500 de kilometri.

Totuşi, Ucraina va solicita Statelor Unite să-i transfere sisteme antiaeriene capabile să doboare rachete balistice intercontinentale, întrucât caracteristicile acestora sunt comparabile cu cele ale rachetei Oreşnik, au declarat surse militare ucrainene pentru agenţia Ukrinform. Conform acestor surse, sistemele antiaeriene ale SUA care ar putea doborî astfel de rachete sunt baterii Patriot modernizate sau sisteme Aegis.

Racheta Oreşnik cu rază medie de acţiune a fost introdusă recent în arsenalul militar rus şi este echipată cu şase focoase, fiecare dintre acestea având la rândul lor câte şase submuniţii. Potrivit Kievului, Rusia dispune de un număr foarte mic de rachete Oreşnik, nu mai mult de 10 unităţi, şi toate acestea sunt prototipuri fabricate înaintea de a începe producţia de masă.

Racheta lansată joi de Rusia nu a avut însă încărcături explozive, lovindu-şi ţinta doar prin forţa cinetică, iar decizia Moscovei de a recurge la această armă trebuie înţeleasă ca un avertisment adresat Occidentului, a transmis Kremlinul.

Rusia afirmă că a recurs la folosirea acestei rachete împotriva unei infrastructuri militare în oraşul ucrainean Dnipro, unde se află şi uzina de rachete şi tehnologie spaţială Iujmaş, ca răspuns în urma primelor atacuri ucrainene cu rachete americane ATACMS şi britanice Storm Shadow asupra unor ţinte militare în Rusia, după ce Kievul a fost autorizat de SUA şi Marea Britanie să lovească în profunzimea teritoriului rus cu aceste rachete ce au o rază de acţiune de 300 de kilometri.

Moscova consideră aceste atacuri o implicare directă a SUA şi Marii Britanii în război, motivând că localizarea ţintelor prin satelit şi direcţionarea rachetelor către acestea nu pot fi realizate de armata ucraineană fără implicarea ţărilor care i-au furnizat rachetele ATACMS şi Storm Shadow.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris atacul rusesc cu noua rachetă balistică hipersonică drept „o escaladare clară şi severă” şi a cerut un răspuns internaţional ferm la adresa Moscovei. „Lumea trebuie să răspundă. În acest moment, nu avem o reacţie puternică a lumii. Putin este foarte sensibil la asta. El ne pune la încercare, dragi parteneri”, a indicat Zelenski.

De partea sa, preşedintele rus a confirmat joi seara într-un mesaj către naţiune atacul asupra unei fabrici de armament din Dnipro cu o rachetă balistică hipersonică Oreşnik, ameninţând în plus că, în cazul unei noi „escaladări” în Ucraina, Rusia va răspunde într-un mod „decisiv şi simetric”. „Ne rezervăm dreptul de a folosi armele noastre împotriva obiectivelor militare ale acelor ţări care permit ca armele lor să fie folosite împotriva instalaţiilor noastre”, a avertizat Putin.