Liderii Uniunii Europene iau in calcul asa-numita „optiune nucleara”, suspendarea dreptului de vot a unui stat membru, daca Ungaria va bloca la summitul de saptamana viitoare acordul privind pachetul multianual de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina, au declarat mai multe surse europene pentru Politico.eu.
Dupa ani de zile in care abordarea a fost una blanda in relatia cu premierul ungar Viktor Orban, de data aceasta, diplomatii europeni dau semnale ca „optiunea nucleara" - scoaterea Budapestei din procesul de vot al UE - nu mai este de neconceput daca aceasta pune in pericol securitatea Ucrainei, o tara candidata la UE, scrie publicatia citata.
Cinci oficiali si diplomati europeni au declarat pentru Politico.eu ca mai multe tari din UE sunt pregatite sa faca o mutare contra Ungariei, in ceea ce ar fi o decizie istorica intr-o Uniune care se bazeaza pe coeziune si unanimitate.
Liderii UE vor „optiunea nucleara” pentru a-l pune la punct pe Viktor Orban
„Daca Orban chiar blocheaza din nou cu adevarat un acord [privind bugetul si cele 50 de miliarde de euro pentru Ucraina] la summitul din februarie, utilizarea articolului 7 pentru a priva Ungaria de drepturile de vot ar putea deveni o optiune reala", a declarat un diplomat UE.
„Este clar ca sefii de state si de guverne s-au saturat de Orban. Este timpul ca Orban sa realizeze ca amenintarea Articolului 7 chiar exista acum”, a spus Steven Van Hecke, profesor de politici europene la KU Leuven.
De precizat ca Ungaria a mai fost tinta unei tentative similare in 2018, cand Parlamentul European a votat o rezolutie prin care se cerea sa se ia masuri contra Ungariei pentru ca ar fi incalcat valorile esentiale ale Uniunii, dar demersul nu a mers mai departe.
Budapesta a suparat si NATO, taraganand aderarea Suediei
Trebuie mentionat faptul ca Viktor Orban a suparat cancelariile occidentale si din cauza faptului ca Ungaria a ramas singura tara care nu a ratificat aderarea Suediei la NATO, in ciuda faptului ca a promis ca nu va ajunge in aceasta situatie.
Turcia, in schimb a aprobat solicitarea Suediei, desi parea ca Erdogan va fi un obstacol mai dificil decat Orban. Seful parlamentului ungar a spus joi ca ratificarea aderarii Suediei la NATO nu e vreo „urgenta”.
In schimb Orban ca l-a invitat la Budapesta pe premierul suedez Ulf Kristersson pentru a negocia ratificarea aderarii tarii sale la NATO. Kristersson a spus ca nu are ce sa negocieze pe tema intrarii tarii sale in Alianta, adaugand ca nu va ceda la „nicio pretentie legata de aderarea la NATO - asta nu este pe masa".
PE a inceput ofensiva contestand dezghetarea fondurilor pentru Ungaria
Contraofensiva europeana contra guvernului Orban a inceput saptamana trecuta, cand Parlamentul European a contestat decizia Comisiei Europene de a dezgheta in decembrie anul trecut fonduri UE peste 10 miliarde de euro pentru Ungaria.
„Cedarea la santajul lui Orban trebuie sa inceteze chiar acum", au spus mai multi eurodeputati, cerand Comisiei si statelor membre sa ramana ferme fata de premierul ungar.
Presedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, si-a justificat, miercuri trecuta, decizia de a debloca anumite fonduri pentru Ungaria, explicand ca Budapesta a realizat reformele cerute de Bruxelles pentru a intari independenta sistemului sau judiciar.
Ea a tinut totusi sa reaminteasca faptul ca „circa 20 de miliarde de euro" din fondurile UE destinate Ungariei raman inghetate, din cauza ingrijorarilor legate in special de drepturile persoanelor LGBT+, libertatea academica si dreptul la azil.
Ungaria a propus UE o solutie complicata si costisitoare pentru Ucraina
Budapesta nu a parut impresionata de presiunea pusa de la Bruxelles, spunand ca este departe de a ajunge la un acord cu Uniunea Europeana privind ajutorul pentru Ucraina.
Seful de cabinet Gergely Gulyas a declarat ca Ungaria se afla in discutii cu Comisia, dar ca nu este sigur ca se va ajunge la un acord. In caz contrar, a spus el, ceilalti 26 de membri ai UE ar putea ajunge la o solutie fara Ungaria, insa aceasta ar fi o solutie nepractica.
Desi liderii UE au convenit luna trecuta sa inceapa negocierile de aderare cu Ucraina, Ungaria s-a opus prin veto extinderii finantarii pentru Kiev. Comisia a propus furnizarea ajutorului prin intermediul unei revizuiri a bugetului comun al UE pentru perioada 2024-27, care ar oferi, de asemenea, mai multe fonduri pentru migratie si alte prioritati.
Acordarea de finantari catre Ucraina in cadrul a 26 de acorduri bilaterale este o optiune care a fost discutata, dar este mai complicata si mai costisitoare decat trecerea prin intermediul vistieriei centrale si ar putea afecta unitatea UE.
Iese iar Viktor Orban din sala la o cafea?
O alta varianta ar fi ca Viktor Orban sa se abtina ca si in decembrie, cand a iesit din sala cand s-a votat pentru acceptarea candidaturii Ucrainei la UE.
„Nu este ceea ce dorim sa facem, dar este imprevizibil”, a spus Gergely Gulyas, seful de cabinet al lui Orban, intr-un interviu acordat televiziunii private ATV si preluat duminica de agentia EFE.
El a raspuns astfel dupa ce a fost intrebat daca la summitul european din 1 februarie ceilalti lideri europeni i-ar putea cere lui Orban sa iasa la o cafea in timp ce ei voteaza ajutorul pentru Ucraina, la fel cum s-a intamplat pe 14 decembrie la votul pentru inceperea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, cand Orban a iesit din sala pentru a se realiza consensul.
In privinta lansarii acestor negocieri premierul ungar a acceptat in cele din urma sa se abtina, in schimb el a blocat prin veto un ajutor financiar al UE pentru Ucraina in valoare de 50 de miliarde de euro pentru urmatorii patru ani.
Ce spune Articolul 7 din Tratatul UE
„(1) La propunerea motivata a unei treimi din statele membre, a Parlamentului European sau a Comisiei Europene si cu aprobarea Parlamentului European, Consiliul, hotarand cu o majoritate de patru cincimi din membrii sai, poate sa constate existenta unui risc clar de incalcare grava a valorilor prevazute la articolul 2, de catre un stat membru. Inainte de a proceda la aceasta constatare, Consiliul audiaza statul membru in cauza si ii poate adresa recomandari, hotarand dupa aceeasi procedura. Consiliul verifica cu regularitate daca motivele care au condus la aceasta constatare raman valabile.
(2) Consiliul European, hotarand in unanimitate la propunerea unei treimi din statele membre sau a Comisiei Europene si cu aprobarea Parlamentului European, poate sa constate existenta unei incalcari grave si persistente a valorilor prevazute la articolul 2, de catre un stat membru, dupa ce a invitat acel stat membru sa-si prezinte observatiile.
(3) In cazul in care a fost facuta constatarea mentionata la alineatul (2), Consiliul, hotarand cu majoritate calificata (55%, adica 15 state din 27, nota red.), poate decide sa suspende anumite drepturi care ii revin statului membru in cauza in urma aplicarii tratatelor, inclusiv dreptul de vot in Consiliu al reprezentantului guvernului acelui stat membru. Procedand in acest fel, Consiliul tine seama de eventualele consecinte ale unei astfel de suspendari asupra drepturilor si obligatiilor persoanelor fizice si juridice. Obligatiile care ii revin statului membru in cauza in temeiul tratatelor raman obligatorii in orice situatie pentru statul membru respectiv.
(4) Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, poate decide ulterior sa modifice sau sa revoce masurile luate in temeiul alineatului (3), ca raspuns la modificarea situatiei care l-a determinat sa impuna masurile respective.
(5) Modalitatile de vot care, in intelesul prezentului articol, se aplica Parlamentului European, Consiliului European si Consiliului sunt prevazute la articolul 354 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.