Cu o populaţie de 2,8 milioane de locuitori, această ţară baltică, fostă republică sovietică timp de aproape 50 de ani, şi-a anunţat, de asemenea, intenţia de a se retrage dintr-un alt tratat internaţional, cel care interzice folosirea minelor antipersonal, scrie Agerpres, preluând AFP

Vilnius afirmă că vrea să-şi consolideze astfel capacităţile de apărare ca urmare a invaziei ruse din Ucraina, temându-se că ar putea fi următoarea ţintă dacă Moscova va câştiga războiul. Decizia Lituaniei a fost puternic criticată de organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului.

Amnesty International a transmis că decizia este „dezastruoasă”, iar Human Rights Watch a numit-o „alarmantă”, ambele organizaţii avertizând că aceasta ar putea pune vieţile civililor în pericol.

Prima țară care părăsește convenția

Parlamentul lituanian a dat undă verde pentru a se retrage din Convenţia privind muniţiile cu dispersie în iulie anul trecut, dar Vilnius a trebuit să aştepte şase luni după ce a transmis documentele necesare la ONU pentru ca măsura să intre în vigoare.

Lituania devine astfel prima ţară care a părăsit convenţia, adoptată în 2008, şi primul stat din Uniunea Europeană care s-a retras dintr-un acord multilateral de reglementare a armelor. Nici Rusia, nici Ucraina nu sunt părţi ale convenţiei şi ambele folosesc muniţii cu dispersie în războiul din Ucraina.

„Rusia foloseşte toate mijloacele disponibile într-un război convenţional, iar acest lucru arată că trebuie să acţionăm pentru a asigura o descurajare şi o apărare eficiente”, a declarat pentru AFP adjunctul ministrului lituanian al apărării, Karolis Aleksa, săptămâna aceasta. „Retragerea din convenţie ne oferă posibilitatea de a creşte eficienţa apărării noastre împotriva ţintelor pe o suprafaţă mare”, a adăugat el.

„O tendinţă periculoasă”

Convenţia are 112 state părţi şi alte 12 semnatare şi interzice utilizarea, transferul, producţia şi stocarea muniţiilor cu dispersie. Bombele cu dispersie pot fi lansate din avioane sau de artilerie, dar şi explodate în aer, şi împrăştie submuniţii pe o zonă întinsă.

Numeroase ţări au renunţat la muniţiile cu dispersie pentru că reprezintă o ameninţare pe o perioadă lungă de timp, în condiţiile în care multe dintre ele nu se detonează şi în cele din urmă acţionează ca nişte mine terestre care ar putea exploda ani mai târziu.

Organizaţia neguvernamentală HI, membru fondator al Coaliţiei împotriva muniţiilor cu dispersie, a cerut Lituaniei să revină asupra deciziei.

Decizia „pregăteşte calea pentru o tendinţă periculoasă, deoarece ar putea încuraja alte ţări să-şi reconsidere angajamentele faţă de tratatele de dezarmare umanitare, mai ales într-o perioadă cu îngrijorări crescute legate de securitate”, a declarat Alma Taslidzan de la HI într-un comunicat.

Pe Telegram-ul  Pro TV Chisinau  găsiți imaginile, dar și știrile momentului din Moldova și din întreaga lume! Fii reporter Pro TV. Dacă ai surprins imagini care pot deveni o știre, ni le poți trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.