Serviciile secrete americane si germane au spionat peste o suta de tari, inclusiv Romania, prin intermediul unei societati elvetiene specializate in criptarea conversatiilor.
Este dezvaluirea incendiara a unei anchete jurnalistice, care a fost realizata in: Statele Unite, Germania si Elvetia. Pentru mai bine de o jumatate de secol, guverne din toata lumea s-au increzut intr-o singura companie, care sa pastreze secrete comunicatiile spionilor, ale soldatilor sau ale diplomatilor, relateaza ″The Washington Post″.
Societatea Crypto AG a devenit dupa al Doilea Razboi Mondial lider mondial in echipamente de criptare. Si-a vandut produsele in peste 120 de tari, inclusiv in Iran, India, Pakistan chiar si Vaticanului sau juntelor militare din America Latina.
Ce nu stiau cumparatorii este ca, in anii ’70, Crypto AG a fost cumparata in secret de catre CIA, in cadrul unui “parteneriat strict confidential” cu BND, informatiile secrete germane. Astfel capitalizata, compania a trecut treptat de la echipamente mecanice la circuite electronice si, in fine, la cipuri de silicon si software. Cele doua agentii de spionaj au trucat echipamentele societatii pentru a pirata codurile folosite de diverse tari pentru a trimite mesaje criptate.
Astfel, cele doua agentii de spionaj l-au monitorizat pe ayatollahul Iranului in timpul crizei ostaticilor din 1979, au furnizat Marii Britanii informatii despre armata argentiniana in timpul razboiului din Maldive si i-au surprins pe oficialii libieni felicitandu-se reciproc dupa atentatul comis in 1986 intr-o discoteca din Berlin.
Dar programul a avut limitele lui. Principalii inamici ai Americii, Uniunea Sovietica si China, n-au fost niciodata clientii Crypto. Totusi, spionii americani au aflat informatii monitorizand interactiunea altor tari cu Moscova si cu Beijing.
Serviciul german s-a dezangajat din societate la inceputul anilor ’90, iar CIA a revandut Crypto in 2018.
Nici CIA si nici BND nu au comentat aceasta ancheta, insa un fost coordonator al informatiilor germane a confirmat pentru ZDF existenta operatiunii, apreciind ca a permis “o lume un pic mai sigura”.