Mancarea risipita produce poluare, cand ar putea sa hraneasca nevoiasi. Cumplit este ca in prezent aruncam, in medie, 100 de kg de alimente pe an, desi 1 roman din 8 traieste in saracie, din venitul minim garantat.
Legislatie care sa limiteze asta exista inca din 2016, insa putini o respecta. Desi actul normativ prevede ca magazinele sa vanda la pret redus, sau chiar sa doneze produsele care se apropie de data expirarii, le numaram pe degete pe cele care si fac acest lucru.
In tot acest timp, „Inspectorul Pro″ a filmat in Austria modul in care oamenii de acolo reusesc sa faca o sursa de hrana din alimentele care altfel ar ajunge la groapa de gunoi.
Risipa de alimente a atins cote alarmante si s-a transformat intr-o sursa de poluare. Pentru fiecare kilogram de mancare, industria alimentara arunca in atmosfera 4,5 kg de dioxid de carbon. Iar rezultatul se vede in incalzirea globala: 8 % din efectul de sera provine de la fabricile de alimente. Tocmai de aceea, institutiile europene si activistii de mediu lupta, cot la cot, pentru injumatatirea cantitatii de mancare aruncata - care se ridica la nivel mondial la 1,3 miliarde de tone pe an.
Cativa tineri din Austria au gasit un mod inedit de a salva planeta: mananca din tomberoane. „Inspectorul PRO” i-a insotit intr-una din actiunile lor saptamanale prin supermarketurile din Viena. I-am surprins scotocind prin pungile cu produse expirate, pe care cei de la magazin sunt obligati sa le distruga.
Pare o nebunie, dar sa stiti ca alimentele ambalate nu expira exact la data prevazuta pe eticheta.
Asadar un produs expirat nu inseamna obligatoriu stricat. Ci doar faptul ca producatorul nu-i mai poate garanta calitatea.
Tinerii austrieci spun ca mananca din gunoi de 4 ani si niciodata nu s-au imbolnavit. Fac asta din convingere si nu din saracie. Nu sunt din categoria celor care nu au unde sa doarma noaptea. „Inspectorul PRO” i-a filmat la ei acasa intr-un imobil dintr-o zona veche a Vienei.
Mancarea pe care o ridica din supermarketuri o transporta apoi cu bicicleta catre niste puncte improvizate din oras, de unde oamenii o pot lua acasa.
Chiar daca clientii nu au venituri colosale, vorbim totusi de cetateni pe care nu saracia i-a impins sa adopte un alt stil de viata.
Profesor: „De mai bine de 15 ani mananc din gunoi. Niciodata nu am avut vreo problema cu mancarea de la tomberon, ci doar cu cea pe care am cumparat-o.”
Reporter: Ce-i asta?
Barbat: Branza pe care o pot gati la cuptor.
Reporter: Cati bani economisesti?
Barbat: Cu siguranta, in jur de 300 de euro.
Reporter: Ai ales ceva?
Tanar: Da, e paine bio. Nu gandesc din punct de vedere al banului. Stiu ca aici e mancare si aceasta ar fi aruncata daca nu as veni s-o iau.
Astfel de actiuni au loc saptamanal si se dovedesc a fi de suces. Am revenit a doua zi ca sa verificam rezultatul: Mai toata mancarea aruncata a fost refolosita.
Voluntarii au creat o retea de puncte alimentare
Conceptul anti-risipa e larg intalnit in Austria. Alti voluntari, de pilda, au incheiat parteneriate cu patiserii sau cu magazine alimentare din Viena. Acestia s-au constituit intr-o asociatie care numara 1.000 de membri.
Tanar, langa o masa plina de dulciuri: „Ei le vand pana la ora 18:00 si noi mergem sa le luam la 18:05. Cu 5 minute inainte, oamenii le puteau cumpara si aici sunt gratuite.”
Voluntarii au creat o retea de 24 de puncte alimentare. Acolo duc tot ce iau gratis din magazine si dau posibilitatea oamenilor sa se aprovizioneze, tot gratis, pentru acasa.
O data pe luna, tinerii se intalnesc si gatesc. Vorbim, in cazul acesta, despre un proiect mai complex din care face parte si Facultatea de Agricultura din Viena. Institutia de invatamant le-a pus la dispozitie o bucatarie complet utilata si-o sala de mese.
Problema risipei alimentare se afla pe agenda ONU a Comisiei Europeane. Pana in 2025, fiecare stat membru trebuie sa vina cu stategii si masuri concrete menite sa reduca la jumatate cantitatea de mancare aruncata. Hotelierii austrieci iau deja atitudine.
Erwin Maier, directorul unui hotel: “Avem zero risipa alimentara si suntem certificati in acest sens. Folosim porcul de aici, pana aici… Totul.”
Portiile de mancare sunt calculate la gramaj, in functie de cati clienti au in hotel. Tot ce ramane este oferit angajatilor sau donat centrelor pentru persoane fara adapost.
Romania, in topul risipei de mancare
Potrivit Comisiei Europene, 89 de milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi. 5 milioane de tone provin din Romania care ocupa astfel locul 9 in clasamentul risipei. La nivelul intregii Uniuni, poluarea nejustificata provocata de mancarea nefolosita se ridica la 170 de milioane de tone de dioxid de carbon.
La nivel mondial stam si mai rau. Pentru cele 1,3 miliarde de tone de alimente risipite dioxidul de carbon emanat in atmosfera sa ridica la aproximativ 3 miliarde de tone pe an.
O cantitate alarmanta care se adauga la poluarea auto si cea industriala si impreuna fac ca ghetarii sa se topeasca in oceane, iar iernile sa se transforme in primaveri.