Zi importanta in criza migrantilor. UE va prezenta miercuri cotele de refugiati care vor fi repartizati fiecarei tari. Germania a anuntat ca poate primi jumatate de milion anual.

Vice-cancelarul german le da o veste buna miilor de refugiati care se indreapta spre Europa sau planuiesc sa o faca. El a spus ca Germania poate absorbi cel putin cate 500.000 de solicitanti de azil pe an, timp de mai multi ani. Intre timp, noi incidente s-au produs in Ungaria, iar situatia este exploziva si in Grecia, potrivit autoritatilor. Sute de refugiati si imigranti au fortat luni seara cordonul de politisti de la granita sarbo-ungara, pentru a doua oara in aceeasi zi, iar un grup de 200 si-a croit drum spre autostrada care leaga Roszke de Szeged, scandand sloganuri.

SUMARUL EVENIMENTELOR:

â–ºComisia Europeana prezinta azi noua schema de redistribuire a refugiatilor intre statele membre ale UE

â–ºONU a criticat conditiile in care sunt primiti refugiatii in Ungaria

â–ºAustralia va primi 12.000 de refugiati suplimentari din Irak si Siria

â–ºPrim-ministrul francez: Franta nu triaza refugiatii in functie de religie

criza imigranti - agerpres

Comisia Europeana prezinta azi noua schema de redistribuire a refugiatilor intre statele membre ale UE Presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, va prezenta miercuri noua schema de redistribuire a refugiatilor intre statele membre ale Uniunii Europene, pe baza unor cote obligatorii, transmite AFP.  In cadrul discursului sau anual privind 'Starea Uniunii', ce va fi rostit miercuri in plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, Juncker va detalia noul plan, ale carui principii generale sunt in mare parte cunoscute. Astfel, refugiatii vor fi distribuiti conform unei formule care se bazeaza 40% pe produsul intern brut al tarilor, 40% pe numarul de locuitori, 10% pe rata somajului si 10% pe numarul de refugiati deja aflati in fiecare tara membra inaintea aparitiei crizei din acest an, relateaza Agerpres.

Planul prevede relocarea a 120.000 de persoane in plus fata de cele 40.000 de persoane propuse anterior de Comisie pentru a fi redistribuite. Aceste cote plaseaza Germania in prima linie (31.443 refugiati, ceea ce inseamna o cota de 26,2% din cei 120.000 de noi refugiati), urmata de Franta (24.031, o proportie de 20% din cei 120.000 noi refugiati) si Spania (14.931, o cota de 12,4% din noii refugiati), conform unor surse europene.

Berlinul le-a ceruit insa marti partenerilor sai europeni ''sa-si deschida mai larg'' portile pentru zecile de mii de refugiati care intra in Europa. ''Avem nevoie in final de un sistem deschis de cote pentru repartizarea obligatorie a persoanelor care au un drept de azil'', a declarat cancelarul german Angela Merkel, care a apreciat ca plafonarea in avans a numarului de migranti nu are niciun sens.

In opinia sa, propunerea asteptata din partea Comisiei Europene reprezinta doar un prim pas, in pofida reticentelor anumitor state membre. Potrivit unei surse europene citate luni de Reuters, Romania ar urma sa primeasca peste 6.300 de solicitanti de azil in cazul in care noua schema va fi adoptata de liderii statelor membre ale UE.

Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, Romania ar fi urmat sa primeasca 1.705 solicitanti de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Insa, noua schema prevede ca in Romania ar trebuie sa fie relocati alti 4.646 de refugiati, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, daca liderii europeni vor fi de acord cu noua schema, Romania ar urma sa primeasca in total 6.351 de solicitanti de azil, dintr-un total estimat de 160.000. Cei 160.000 de refugiati i-ar include pe care 66.400 care au ajuns in Grecia, cei 54.000 care au ajuns in Ungaria si pe cei 39.600 care se afla in Italia.

Italia si Grecia sunt principalele puncte de intrare pentru refugiatii care ajung in UE pe mare, in timp ce Ungaria este principalul punct de intrare pentru cei care ajung pe uscat traversand Balcanii. Ungaria va beneficia, alaturi de Italia si Grecia, de o exceptie de la sistemul de cote al CE. Potrivit celor mai recente date publicate de ONU, peste 380.000 de migranti si refugiati au sosit in Europa prin traversarea Marii Mediterane incepand din luna ianuarie a acestui an, iar 2.850 au decedat sau au fost dati disparuti.

ONU a criticat conditiile in care sunt primiti refugiatii in Ungaria

Luni politia incepuse sa transporte refugiatii de langa granita spre o tabara temporara, ca sa detensioneze situatia. Inaltul Comisariat ONU pentru Refugiati a criticat conditiile in care sunt primiti acestia cand intra in Ungaria si a avertizat autoritatile sa se pregateasca pentru sosirea a inca 42.000 de persoane in urmatoarele zece zile.De altfel, potrivit celui mai nou bilant ONU, peste peste 380.000 de imigranti au traversat Marea Mediterana numai anul acesta, iar 2.950 si-au pierdut viata in aceasta aventura disperata. Aproape 260.000 au ajuns in Grecia si 121.000 in Italia. Mai mult de jumatate dintre ei sunt sirieni, iar restul provin din Afganistan, Eritreea, Irak ,Somalia si Sudan.

La Budapesta, politia a incercat sa controleze numarul refugiatilor care iau trenurile spre Austria si Germania. Cei lasati sa intre in gara au fost separati de restul pasagerilor si li s-a spus ca pot urca doar in ultimele vagoane.Un alt punct fierbinte de pe harta crizei imigrantilor este Lesbos, unde se afla 20.000 de refugiati care asteapta cu zilele sa fie inregistrati sau sa gaseasca bilete la feriboturile spre Atena. In acest timp, se plang refugiatii, isi cheltuie banii care ar fi trebuit sa le ajunga pentru toata calatoria pana in Occident.

"Platim sa dormim in corturi, fiindca e frig noaptea. Platim pentru apa, pentru mancare, pentru tot. Si totul e scump".

Cei care primesc bani de la rude, ii pot ridica doar cu documente valabile si doar sume mici, din cauza restrictiilor de capital inca in vigoare in Grecia.

Australia va primi 12.000 de refugiati suplimentari din Irak si Siria Australia va primi 12.000 de refugiati suplimentari ca raspuns la criza migrantilor ce fug din Siria si Irak, a anuntat miercuri prim-ministrul australian Tony Abbott, informeaza AFP. Canberra a decis de asemenea sa-si extinda in Irak si Siria, la cererea Statelor Unite, angajamentul fortelor in campania de lovituri aeriene impotriva gruparii Statul Islamic, a anuntat de asemenea Abbott in fata jurnalistilor.

Ca raspuns la o opinie publica ce ii cerea o mai mare implicare a Australiei in criza migrantilor, Abbott a declarat ca tara sa va mari ajutorul financiar pentru persoanele stramutate in tarile vecine Irakului si Siriei. "Australia va primi 12.000 de refugiati suplimentari ce fug de conflictul din Irak si Siria", a declarat Abbott. Aceste 12.000 de persoane se adauga celor 13.500 de refugiati primiti de Australia in fiecare an, aminteste France Presse.

Seful guvernului australian a precizat ca prioritar vor fi primite femeile, copiii si familiile apartinand minoritatilor persecutate care s-au refugiat in Iordania, Liban si Turcia. Abbott a estimat ca pentru rezolvarea acestei crize umanitare, trebuie distrus Statul Islamic nu numai in Irak, dar si in Siria.

Prim-ministrul francez: Franta "nu triaza" refugiatii "in functie de religie" Prim-ministrul francez Manuel Valls a aparat marti seara caracterul "universal" al dreptului de azil ce exclude "trierea" refugiatilor "in functie de religie", ca raspuns la dorinta a doi primari de a nu primi decat exilati "crestini", relateaza AFP. Trebuie ca refugiatii sa fie primiti "cu reguli" si "o organizare serioasa", a declarat seful guvernului in urarile sale cu cateva zile inaintea Anului Nou evreiesc la sinagoga Nazareth din Paris.

Dar "nu se triaza in functie de religie" refugiatii, a adaugat el. "Dreptul la azil este un drept universal", a subliniat Valls. In fata afluxului de exilati in Europa, presedintele socialist Francois Hollande s-a declarat gata sa primeasca 24.000 de refugiati in urmatorii doi ani. Dar doi primari apartinand opozitiei de dreapta, cel din Roanne (centru-est) si Belfort (est), au afirmat ca vor sa primeasca doar "crestini", unul dintre ei invocand riscul "terorist", aminteste France Presse. Remarcile lor au fost deja condamnate ferm de ministrul de interne Bernard Cazeneuve si responsabilii Bisericii Catolice.