Presedintele rus Vladimir Putin si-a construit mai multe capcane prin deciziile luate, acestea devenind tot mai evidente dupa atacul cu rachete ordonat la inceputul saptamanii trecute impotriva Ucrainei, explica istoricul Mark Galeotti intr-un editorial publicat de The Times.
Galeotti subliniaza ca atacurile cu rachete trebuiau sa reafirme imaginea de dur a lui Putin in fata rusilor si in special in fata „soimilor” din propria administratie care sunt tot mai nemultumiti de evolutia „operatiunii militare speciale” pe care liderul de la Kremlin a ordonat-o pe 24 februarie.
Insa desi ele au fost primite cu jubilatie de televiziunile rusesti, atacurile cu rachete impotriva capitalei Kiev si a altor mari orase din Ucraina au aratat mai degraba slabiciunile lui Vladimir Putin.
Iar in spatele furiei aratate de liderul de la Kremlin si a exuberantei manifestate de mai multi oficiali rusi dupa loviturile impotriva Ucrainei se afla de fapt mai multe capcane pe care Putin si le-a construit.
Capcana militara pentru Putin
In urma cu noua zile Putin l-a numit pe generalul Serghei Surovkin in functia de comandant suprem al fortelor de invazie din Ucraina. Aparent cunoscut sub porecla de „generalul Armaghedon” de catre colegii sai, desi aceasta porecla a aparut convenabil in ziarele rusesti dupa numirea sa in functie, el este un comandant competent si dur care a prezidat asupra atacurilor rusesti impotriva oraselor siriene.
Insa Surovkin nu are prea multe optiuni la dispozitie. Initiativa este ferm de partea ucrainenilor si ei vor incerca sa foloseasca putinele saptamani ramase pana la sosirea iernii pentru a-si maximiza castigurile, cel mai probabil in regiunea Herson din sudul tarii, unde autoritatile de ocupatie instalate de rusi au cerut deja evacuarea.
Recrutii mobilizati dupa decretarea mobilizarii partiale pe 21 septembrie au inceput sa ajunga pe front insa adesea ei sunt slab instruiti sau le lipseste motivatia. In cel mai fericit caz ei pot ajuta cu apararea frontului rusesc, nicidecum sa participe la lansarea de noi ofensive.
Dupa cum explica si analistul militar Tyler Rogoway zilele trecute, atacurile rusesti cu rachete de la inceputul saptamanii anterioare nu au atins niciun obiectiv militar si doar au consumat ce a mai ramas din stocurile de rachete ale Moscovei.
Rogoway a subliniat de asemenea ca aceste „atacuri de razbunare” ordonate de Putin au accelerat echiparea Ucrainei cu un sistem de aparare aeriana integrata de ultima generatie care va pune noi probleme fortelor aeriene si de rachete ale Rusiei.
Referitor la rachetele ramase in stocurile Moscovei, Andrei Guruliov, un fost general rus in prezent membru al legislativului de la Moscova, a indemnat intr-un interviu acordat ziarului Komsomolskaya Pravda ca acestea „sa nu fie irosite”.
Capcana politica pentru Kremlin
Atacurile de lunea trecuta au nemultumit si liderii locali rusi in ale caror regiuni se afla fabricile ce produc rachetele. Acestia au facut lobby pe langa Moscova ca muncitorii calificati din fabrici sa fie scutiti de mobilizarea care, desi anuntata ca fiind „partiala”, a parut nediscriminatorie, in special in regiunile sarace ale Rusiei.
Pe 5 octombrie Putin a anuntat personal ca a semnat un decret care „corecteaza” greselile dupa ce modul haotic in care s-a desfasurat procesul de mobilizare a generat nemultumiri puternice si chiar proteste in unele regiuni ale Rusiei.
Insa prin atacurile de saptamana trecuta Putin nu a incercat doar sa ii multumeasca pe „soimii” din administratia si sa-i linisteasca pe extremistii pro-razboi de pe platformele social media ce au cerut razbunare pentru explozia de la Podul Kerci care leaga Crimeea de Rusia.
Atacurile au fost si un raspuns direct pentru Ramzan Kadirov si Evgheni Prigojin, doi dintre cei mai apropiati aliati ai lui Putin, care au inceput sa critice deschis comandamentul militar de la Moscova si pe ministrul rus al Apararii Serghei Soigu.
Acest lucru ilustreaza capcana politica in care se afla Putin. Inainte el se putea pozitiona intre soimii extremisti si tehnocratii mai moderati. Acum el este nevoit sa incerce sa multumeasca unul dintre grupuri, apoi pe celalalt, fara a satisface cu adevarat doleantele niciunuia dintre ele.
Ramzan Kadirov cel putin s-a declarat insa „100%” multumit de evolutia „operatiunii militare speciale” dupa atacurile cu rachete ordonate de Putin impotriva oraselor ucrainene.
Capcana sociala pentru Moscova
Prin decretarea mobilizarii si anexarea teritoriile ucrainene ocupate, inclusiv a unor zone care nici macar nu se afla sub controlul militarilor sai, Putin a incalcat nu unul, ci doua contracte sociale legate de invazie.
Sefii regionali sunt nevoiti acum sa recruteze noi „batalioane de voluntari” pentru razboiul Kremlinului desi la inceputul invaziei rusilor de rand li s-au dat ample asigurari ca nu vor fi chemati la razboi, ci ca doar soldati profesionisti vor participa la „operatiunea militara speciala”.
Evident, acest lucru nu mai este valabil. Decretarea mobilizarii inseamna ca fiecare familie din Rusia, exceptand desigur elitele ce au legaturi cu Kremlinul, are toate motivele sa se teama de greutati economice, un lucru de care oamenii sunt tot mai constienti cu fiecare nou barbat mobilizat.
Putin a incalcat de asemenea intelegerea tacita cu liderii regionali si conducatorii unor institutii cheie. Daca ei isi tineau „domeniile” linistite si mimau entuziasmul pentru razboi, nu ar fi fost obligati sa abandoneze prefacatoria ca ei reprezinta de fapt interesele locale, nu ale Moscovei.
Acesti lideri simt acum ca Kremlinul si-a incalcat promisiunea, situatia fiind exacerbata si de taierile de fonduri facute de ministerul rus al Finantelor. Liderilor regionali li se cere sa acopere costurile asociate mobilizarii, infiintarii de noi batalioane si despagubirii familiilor ce pierd barbati pe front.
Pericolul banditismului in Rusia
In cei peste 20 de ani de cand se afla la putere, Vladimir Putin a creat un sistem care se bazeaza pe divizarea elitelor pentru a le conduce.
El a incurajat existenta unor „bisericute” si lupte pentru putere inclusiv in interiorul Kremlinului, plasandu-se in pozitia de arbitru suprem al acestor dispute care nu de putine ori se invart in jurul banilor, nu doar a influentei.
Acum ca Rusia este consumata de razboiul din Ucraina, aceste conflicte devin tot mai deschise.
Seria recenta de sinucideri misterioase in randul unor oameni de afaceri si oficiali proeminenti pare sa arate „redescoperirea” crimei ca tactica de afaceri, o trasatura a anilor 1990 in Rusia.
Totusi, regimul construit de Putin nu este intr-un pericol iminent. Prea multi depind de el. Liderii regionali si cei ai diferitelor factiuni ce lupta pentru putere inca concureaza pentru atentia lui Putin.
Dar asta se intampla chiar in timp ce acestia incearca sa isi maximizeze propriile resurse, in pofida necesitatilor razboiului. De exemplu, potrivit Comitetului de Investigatii de la Moscova, un fel de FBI al Rusiei, cel putin un sfert din fondurile necesare pentru procesul de recrutare ar fi fost furate la nivel local.
Dar Comitetul spune ca nu poate vehicula o suma exacta, fara a mentiona explicit motivul: fiindca oficialii regionali isi acopera reciproc urmele.
Prins intre „soimii” care cer zgomotos o escaladare a razboiului si tehnocratii ingrijorati de efectele asupra economiei ruse, Putin are tot mai putin spatiu de manevra pe plan intern, exact ca si armata sa pe frontul de lupta.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.