Albert Pierrepoint a fost un celebru calau care a spanzurat mai bine de 600 de nazisti si ucigasi in serie, in timpul unei cariere de 25 de ani, scrie stirileprotv.ro.

Acum, bunurile sale, precum glugile de executie si topoare, au fost scoase la vanzare. Nu este prima data cand trusa sa a fost scoasa la vanzare. In 2019, un caiet pe care l-a folosit pentru a-i enumera pe cei carora le-a pus capat vietii, impreuna cu bunurile lor, inclusiv propria „gluga”, s-a vandut pentru 20.000 de lire sterline, scrie Daily Star.

Albert Pierrepoint s-a nascut in Yorkshire, In 1905, si a asistat cand era copil la spanzurarea tatalui si unchiului sau. Atunci, cel care urma sa devina calau la randul sau, a spus: „Cand voi termina scoala, mi-as dori sa fiu calaul oficial”.

In timp ce lucra ca macelar in Lancashire, in anii 1930, Pierrepoint a aplicat cu succes pentru un post de asistent de calau, iar in scurt timp, a fost promovat. Calatorea in tara pentru a executa oameni, si primea 15 lire pentru fiecare executie.

Pierrepoint isi considera slujba „sacra” si credea ca „o putere superioara” l-a ales pentru a face astfel de lucruri, iar asta l-a facut sa dezvolte o pregatire minutioasa inainte de fiecare executie.

Albert Pierrepoint nota cu atentie inaltimea si greutatea persoanei care urma sa fie spanzurata, apoi examina in detaliu corpul si nota in dreptul fiecareia daca era slabita, sau nu. Apoi folosea o formula pentru a calcula traiectoria precisa a caderii toporului, pentru a le rupe din prima gatul celor condamnati, sau chiar folosea un sac pe post de om pentru antrenament.

Pierrepoint avea sa-i execute pe unii dintre cei mai rai raufacatori ai epocii, iar in 1941 l-a spanzurat pe gangsterul londonez Antonio „Babe” Mancini, care injunghiase pana la moarte un barbat, in urma unei altercatii intr-un bar.

Intre timp, „Blackout Ripper” Gordon Cummins, care a ucis patru femei, a fost spanzurat in 1942.

Pierrepoint a executat 15 spioni germani in cel de-al Doilea Razboi Mondial, precum si tradatori, inclusiv radiodifuzorul William Joyce, cunoscut sub numele de Lord Haw-Haw.

Abilitatile sale au fost solicitate dupa ce a fost recrutat de comandantii aliati, pentru a spanzura 200 de criminali de razboi nazisti in Germania.

Printre ei se numara Josef Kramer, „Fiara lui Belsen”, care fusese comandant la notoriul lagar de concentrare si colega criminala de razboi, Irma Grese, un gardian vicios de la Auschwitz.

Intors in Marea Britanie, Pierrepoint a continuat sa vada, din punct de vedere profesional, ucigasi precum ucigasul baii cu acid, John George Haigh – responsabil pentru moartea a sase persoane – in 1949.

Patru ani mai tarziu, l-a spanzurat pe ucigasul in serie John Christie, care a sugrumat opt persoane in casa sa din Rillington Place, zece din Notting Hill, vestul Londrei, iar spanzurarea i-a luat „mai putin timp decat i-a luat cenusei sa cada dintr-un trabuc”.

Recordul lui Pierrepoint a fost de doar sapte secunde, dar nu i-a lipsit niciodata compasiunea. Dupa ce a spanzurat-o pe Ruth Ellis, care a fost ultima femeie executata in Marea Britanie, pentru ca si-a ucis iubitul, in 1955, el a spus ca „a murit la fel de curajoasa ca orice barbat”.

In ciuda muncii sale ingrozitoare, Pierrepoint era un tip vesel si, in timp ce era calau, a inceput sa managerieze un pub numit „Help the Poor Struggler” din Oldham, Lancashire.

Pierrepoint a renuntat brusc la rolul sau de calau, in 1956, dupa o disputa cu privire la onorariile sale, retragandu-se pentru a conduce un alt pub in Preston, impreuna cu sotia sa Annie.

Se spune despre Pierrepoint, interpretat de Timothy Spall intr-un film din 2005, ca s-a laudat ca a spanzurat mai multi oameni decat orice alta persoana din istoria Marii Britanii.

Cu toate acestea, unii s-au dovedit mai tarziu a fi nevinovati, cum ar fi Timothy Evans, care a fost condamnat pe nedrept in 1950 pentru uciderea sotiei si a fiicei sale, John Christie fiind adevaratul vinovat.

Pierrepoint a ajuns in cele din urma la concluzia ca pedeapsa cu moartea, abolita in 1969, nu a functionat, iar inainte de moartea sa in 1992, la 87 de ani, a spus: „Pedeapsa capitala, in opinia mea, nu a dus decat la razbunare”.