Teama de o reducere completa a aprovizionarii cu gaze rusesti este in crestere in toata Europa si in special in Germania, unde este prevazut ca iarna viitoare va fi „rece, intunecata si scumpa”, dupa cum a titrat editia de weekend a ziarului economic „Handelsblatt”, imortalizand Poarta Brandenburg devenita albastruie din cauza ghetii, transmite ANSA, citata de Rador.
Atentia generala, in pragul inceperii lucrarilor de intretinere la Nord Stream 1, se concentreaza asupra a ceea ce se va intampla peste 10 zile, cand gazeductul ar trebui sa isi reia functionarea normala; totusi, optiunea ca Moscova sa profite de aceasta ocazie ca pretext pentru a opri definitiv aprovizionarea este considerata „cea mai probabila”, potrivit ministrului francez Bruno le Maire, care indeamna Europa „sa se pregateasca”.
Nici colegul german Robert Habeck nu face mister din faptul ca o oprire completa este posibila, incepand de astazi.
Adjunctul lui Scholz a aratat in mod repetat cu degetul spre ceea ce acum pare a fi un „model de comportament” al rusilor de a saraci depozitele, deoarece Gazprom a redus deja livrarile de gaze cu 60%, invocand probleme tehnice legate de piesele de schimb ale turbinelor gazoductului care, insa in analiza Berlinului nu ar justifica deloc o reducere radicala precum cea implementata. Iar duminica a venit vestea ca piesele blocate in Canada „din cauza sanctiunilor”, vor fi in curand returnate Germaniei, demascand astfel jocul lui Putin.
In acest context de enorma incertitudine, nemtii privesc cu o puternica alarma situatia energetica, iar tonurile devin din ce in ce mai agitate. Problema afecteaza in primul rand industria, dar in ciuda masurilor de sprijin luate deja de guvern, nici macar cetatenii nu se simt in siguranta: nu toata lumea isi va putea permite cresterile exorbitante de pret, anuntate deja de adjunctul lui Scholz.
Si administratiile locale lucreaza deja din greu pentru a veni cu planuri de urgenta: conform „Bild am Sonntag”, unele centre precum Ludwigshafen, de exemplu, planifica „insule de caldura”, adica centre incalzite pentru cei care nu isi vor permite sa plateasca facturile, in sali de sport si incaperi pana in prezent destinate evenimentelor sau campaniei de vaccinare anti-Covid.
Exista temeri privitoare la cresterea costurilor energiei de peste 200-300 de euro pe an pentru familii, iar paturile mai slabe ale populatiei ar putea sa nu le poata sustine. Ministrul Mediului Lemke a cerut sa nu se stinga lumina sau gazul celor care nu vor putea plati imediat.
Pe de alta parte, companiile se pregatesc sa faca fata unei urgente care le-ar privi in primul rand: DIHK prevede ca, in cazul unei reduceri complete a gazului rusesc (de care Germania depinde pentru 35% din necesitati), „multe fabrici ar trebui sa opreasca productia si tara nu ar putea evita recesiunea”. Republica Federala s-ar confrunta cu un fel de „test crucial”, sustine Robert Habeck, potrivit caruia „daca s-ar ajunge la scenariul de cosmar al unei grave penurii de gaz, s-ar aprinde o dezbatere foarte acerba, conducand la o situatie complicata, aproape de ruptura, asa cum tara si populatia nu au mai trait de mult timp”.
Presedintele institutului DIW, Marcel Fratzscher, a avertizat: „Actuala criza ar putea fi ultima picatura capabila sa umple paharul diviziunii sociale tot mai mari”. Economistul, care a ocupat intotdeauna pozitii importante, a indemnat politicienii „sa nu incerce sa mentina situatia calma cu masuri unice cu efect placebo”, indemnandu-i sa mareasca salariile si sa se concentreze pe masuri sociale de durata.
Un contrapunct clar fata de ministrul liberal de Finante, Christian Lindner, care a prevazut un buget sever pentru a respecta celebra frana a datoriilor, amanat in ultimii ani din cauza pandemiei.
Pe Telegram-ul Pro TV Chisinau gasiti imaginile, dar si stirile momentului din Moldova si din intreaga lume! Fii reporter Pro TV. Daca ai surprins imagini care pot deveni o stire, ni le poti trimite pe Viber, Whatsapp sau Telegram la numarul 079400508.