In Sri Lanka, oamenii stau la coada kilometri intregi pentru a umple un rezervor de combustibil. In Bangladesh, magazinele se inchid la ora 20.00 pentru a economisi energie. In India si Pakistan, intreruperile de energie electrica obliga scolile si afacerile sa se inchida si locuitorii sa se sufoce fara aer conditionat, in timpul unor valuri de caldura mortale in care temperaturile depasesc 37 de grade Celsius, scrie CNN.
Acestea sunt doar cateva dintre scenele cele mai interesante care se petrec in regiunea Asia-Pacific, unde diferite tari se confrunta cu cea mai grava criza energetica din ultimii ani - si se lupta cu nemultumirea si instabilitatea tot mai mari cauzate de cresterea in lant a costului vietii.
In Sri Lanka si Pakistan, sentimentul de criza este palpabil. Furia publica a provocat deja un val de demisii ale ministrilor in Colombo si a contribuit la caderea lui Imran Khan ca prim-ministru in Islamabad.
Cu toate acestea, multi suspecteaza ca socotelile politice abia acum incep; ambele tari au fost fortate sa ia masuri disperate, mergand cu caciula in mana la Fondul Monetar International si introducand saptamani de lucru mai scurte in incercarea de a economisi energie.
Miercuri, prim-ministrul Ranil Wickremesinghe a declarat ca economia din Sri Lanka s-a "prabusit complet".
Preturile angro la electricitate in primul trimestru din 2022 au crescut cu 141% fata de anul trecut; gospodariile sunt indemnate sa reduca consumul, iar la 15 iunie - pentru prima data - guvernul australian a suspendat pe termen nelimitat piata nationala de electricitate in incercarea de a reduce preturile, de a diminua presiunea asupra lantului de aprovizionare cu energie si de a preveni pana de curent.
Dar experienta Indiei, unde cererea de energie electrica a atins recent un nivel record, este cea care ilustreaza cel mai clar de ce este vorba de o criza globala, mai degraba decat regionala.
Dupa ce a avut de suferit din cauza intreruperilor de curent pe scara larga, pe fondul unor temperaturi record, cel de-al treilea mare emitator de carbon din lume a anuntat la 28 mai ca intreprinderea de stat Coal India va importa carbune pentru prima data din 2015.Care este cauza problemei?
Desi fiecare dintre aceste tari se confrunta cu un set unic de circumstante, toate au fost afectate de efectele duble ale pandemiei de coronavirus si ale razboiului Rusiei din Ucraina - doua evenimente imprevizibile care au dat peste cap presupunerile rezonabile de pana acum cu privire la liniile de aprovizionare si la securitatea regionala si, in acelasi timp, au aruncat in haos lumea planificarii economice.
Modul in care raspund aceste natiuni poate genera o problema si mai mare decat cresterea preturilor.
Sub presiunea publicului, guvernele si politicienii ar putea fi tentati sa se intoarca la forme de energie mai ieftine si mai murdare, cum ar fi carbunele, indiferent de efectul asupra schimbarilor climatice.Si exista semne ca acest lucru ar putea deja sa fi inceput.
In Australia, Consiliul pentru Securitate Energetica al guvernului federal a propus ca toti producatorii de energie electrica, inclusiv cei pe baza de carbune, sa fie platiti pentru a mentine o capacitate suplimentara in reteaua nationala, in incercarea de a preveni intreruperile de curent.
Germania va incepe sa arda mai mult lignit si huila pentru a produce energie electrica chiar daca executivul s-a angajat sa elimine treptat centralele electrice pe carbune pana in 2038.
Productia de energie electrica via centralele de carbune va fi temporara in timp ce Germania si-a propus sa importe doar 10% din necesarul sau de gaze naturale din Rusia pana in vara anului 2024, fata de 35% cat este acum, potrivit Deutsche Welle.
In India, o tara de 1,3 miliarde de locuitori care se bazeaza pe carbune pentru aproximativ 70% din productia de energie, decizia New Delhi de a creste importurile de carbune va avea probabil efecte si mai profunde asupra mediului.
Oamenii de stiinta spun ca este necesara o reducere drastica a exploatarii carbunelui pentru a limita cele mai grave efecte ale incalzirii globale, insa acest lucru va fi greu de realizat fara acordul unuia dintre cei mai mari emitatori de carbon din lume.
In cazul in care cresterea temperaturii depaseste 1,5 sau 2 grade, chiar si temporar, oamenii de stiinta sugereaza ca unele dintre schimbarile care rezulta pentru planeta ar putea fi ireversibile. (integral pe CNN)
Impactul cresterilor preturilor produselor energetice asupra Romaniei
La nivelul populatiei, Romania are cel mai redus consum de energie electrica din UE (1730 KWH/an per gospodarie, date de la sfarsitul anului 2020). In acelasi timp, Romania inregistreaza si cele mai reduse cheltuieli medii anuale pentru energia electrica din UE, respectiv 322 euro.
Astfel, circa un sfert (24%) din gospodariile cu venitul disponibile sub 60% din venitul median inregistrau ponderi aferente cheltuielilor cu locuinta, apa, electricitatea, gazele si alti combustibili de peste 40% din venituri, mai putin decat media europeana (38% din gospodarii). Suplimentar, la finalul anului 2020, 14% din gospodarii inregistrau intarzieri legate de plata facturilor.
La baza, spun expertii, problema consta in decalajul tot mai mare dintre cerere si oferta.
In ultimii doi ani, pandemia a mentinut cererea de energie la un nivel neobisnuit de scazut, consumul global de energie electrica scazand cu peste 3% in primul trimestru al anului 2020, deoarece inchiderile si alte restrictii au tinut lucratorii acasa, masinile pe drumuri si navele blocate in porturi.
Dar acum, pe masura ce natiunile incep sa lase pandemia in urma, cererea de combustibil creste vertiginos - iar concurenta brusca impinge preturile carbunelui, petrolului si gazelor la niveluri record.
La accelerarea acestei tendinte contribuie invazia Ucrainei de catre Rusia, al treilea mare producator de petrol din lume si al doilea mare exportator de titei.
In conditiile in care Statele Unite si multi dintre aliatii lor au sanctionat petrolul si gazele rusesti, multe tari au fost nevoite sa se straduiasca sa gaseasca surse alternative - ceea ce a dus la o si mai mare intensificare a concurentei pentru rezervele limitate.
Tarile mai sarace, care sunt inca in curs de dezvoltare sau recent industrializate, sunt pur si simplu mai putin capabile sa concureze cu rivali cu buzunare mai adanci - si cu cat vor trebui sa importe mai mult, cu atat mai mare va fi problema lor, a declarat Antoine Halff, cercetator senior adjunct la Center on Global Energy Policy de la Universitatea Columbia.
In plus, pentru a ilustra efectele asimetrice ale cresterilor preturilor asupra populatiei, a fost determinata povara cheltuielilor cu energia electrica asupra diferitelor categorii de gospodarii, impartite pe cuintile dupa venitul disponibil.
La nivel european Romania se afla in top 10 al statelor cu poverile cele mai mari pentru fiecare dintre cele cinci cuintile. Asadar, conform situatiei la 2015, cetatenii din primele cuintile aloca 12,6% din cheltuielile de consum pentru acoperirea facturilor de gaz si electricitate, comparativ cu 8,5% in cazul persoanelor in cuintila superioara.
Orice variatie a pretului energiei electrice va deveni o povara suplimentara pentru gospodarii, in special pentru cele cu venituri reduse. Prin urmare, reiese faptul ca gospodariile vulnerabile financiar din Romania erau expuse riscului de saracie energetica si inainte de cresterea exponentiala a preturilor din ultimul an.
Analiza de senzitivitate in ceea ce priveste potentialele efecte ale cresterii preturilor la energia electrica si la gazele naturale s-a realizat prin conturarea unor scenarii de baza privind majorarea acestor cheltuieli cu 50, 75 si 150%.
In cazul celui mai pesimist scenariu (crestere de 150%), familiile aflate in categoria cea mai vulnerabila dupa venituri (primele doua cuintile ale distributiei) ar putea inregistra dificultati la plata facturilor majorate, povara cu cheltuieli privind energia electrica si gazele naturale ajungand pana la aproximativ 30%, fata de aproximativ 13% in scenariul de baza.
De asemenea, efectele asupra celor cu venituri medii si ridicate sunt importante, ponderea cheltuielilor cu electricitatea si gazele ajungand pana la 20% din valoarea cheltuielilor de consum in cazul majorarii preturilor cu 150%.
Imprimarea acestor efecte in economie este iminenta, ca urmare a contractiei consumului la nivel de gospodarii sau a cresterii inegalitatii, luand in calcul impactul diferentiat in functie de distributia veniturilor in economie.