Prima autostrada construita de chinezi in Europa a fost deschisa traficului in Serbia.
Autostrada E-763 face parte dintr-o retea trans-europeana de autostrazi care face legatura intre Gdansk si Atena, precum si intre Istanbul si portul Bar de la Marea Adriatica.
Autostrada inaugurata duminica face legatura intre orasele Obrenovac si Ljig, are o lungime de 62,7 kilometri si a fost conceputa pentru viteze de 130 km/h.
La ceremonia de inaugurare, presedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a spus ca acest tronson de autostrada, construit de firma chineza Shandong Hi-speed Group, va contribui la imbunatatirea calitatii vietii in Serbia si va atrage investitori in orase de-a lungul autostrazii.
Vucic a subliniat ca o serie de companii chineze au contribuit la relansarea economiei Serbiei, in special firma HBIS, care a cumparat combinatul siderurgic Smederevo, firma Zijin, care a preluat un producator de minereu de cupru din orasul Bor, si firma Linglong care a facut invstitii semnificative in orasul Zrenjanin.
In luna iulie a acestui an, ministrul Infrastructurii, Zorana Mihajlovic, anunta ca Serbia intentioneaza sa imprumute mai multe miliarde de euro din China si alte tari straine in urmatorii ani, pentru a finanta investitii in proiecte regionale.
"Statul trebuie sa demareze noi investitii daca vrea o crestere economica continua, in caz contrar am putea avea probleme", a mai spus Zorana Mihajlovic, care ocupa si postul de vicepremier in cabinetul condus de Ana Brnabic.
Pentru a putea realiza acest lucru, autoritatile de la Belgrad intentioneaza sa investeasca pana la opt miliarde de euro in infrastructura pe termen mediu, in principal gratie unor acorduri finantate de China, dar si de Rusia, Turcia si Azerbaidjan.
Serbia a incheiat anul 2018 cu un mic excedent bugetar, iar planul de cheltuieli pe 2019 mizeaza pe un deficit de 0,5%. Datoria publica totala a Serbiei se situa la finele lunii mai la 51,8% din Produsul Intern Brut.
“Drumul Matasii” in secolul XXI
China, cea mai mare putere comerciala a lumii, a anuntat in 2013 o noua initiativa denumita "Drumul Matasii" destinata intaririi schimburilor comerciale intre Asia, Rusia si Europa. Totodata, in 2017, Beijingul a anuntat ca va infiinta un fond de investitii de zece miliarde de euro (11,15 miliarde de dolari) pentru a finanta proiecte in Europa Centrala si de Est (CEE).
Fondul China-CEE va fi condus de Sino-CEE Financial Holdings Ltd, o companie infiintata i n urma cu doi ani de Industrial and Commercial Bank of China (ICBC). De asemenea, China Life Insurance si Fosun Group sunt implicate in gestionarea entitatii.
Fondul spera sa obtina 50 de miliarde de euro pentru finantarea proiectelor in domeniul infrastructurii, produse de inalta tehnologie si bunuri de consum. Desi fondul se axeaza pe statele din CEE, ar putea fi extins si spre restul Europei si alte regiuni, daca aceste lucru este important pentru cooperarea dintre China si Europa Centrala si de Est, se arata in comunicatul Industrial and Commercial Bank of China.
Europa Centrala si de Est este parte a proiectului "Drumul Matasii", prin care autoritatile de la Beijing spera sa obtina acces la noi piete de export pentru companiile chineze. China vrea sa creeze o ruta comerciala moderna, cunoscuta sub numele de "Drumul Matasii", prezentata ca un proiect de strategie nationala.
Vor fi adoptate politici speciale menite sa incurajeze creditorii chinezi sa finanteze proiectele de infrastructura din tarile aflate pe traseul care leaga Europa de China, iar companiile chineze vor investi in aceste state.
Va fi construita o retea de autostrazi, cai ferate, conducte de transport a gazelor naturale si titeiului, retele de Internet, legaturi maritime intre centrul, vestul si sudul Asiei, pana in Grecia, Rusia si Oman, sporind legaturile Chinei cu Europa si Africa.
China a semnat memorandumuri de intelegere cu mai multe state europene (Bulgaria, Croatia, Cehia, Ungaria, Grecia, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Portugalia, Romania, Slovacia sau Slovenia), dar si Italia, pentru finantarea de proiecte strategice de infrastructura.
De cealalta parte, marile puteri ale lumii - in special SUA si membri importanti ai UE, ca Franta si Germania - privesc cu o anumita suspiciune proiectul chinez, pe care il suspecteaza ca ar putea contribui la cresterea influentei puterii asiatice pe continentul european.