Joe Biden va face duminica prima sa vizita oficiala in Mexic avand pe agenda problema migratiei record si a miilor de supradoze in Statele Unite din cauza fentanilului, un drog sintetic produs de cartelurile mexicane, scrie g4media.ro.
Presedintele american isi va incepe vizita in Mexic, partener fundamental al Washingtonului, cu o oprire in orasul de granita El Paso, din sudul Texasului, pentru a reduce la tacere reprosurile adversarilor sai ca nu au pus niciodata piciorul pe cei 3.100 km de granita comuna in doi ani de mandat.
Luni, el va merge in Ciudad de Mexico pentru a se intalni cu omologul sau mexican, Andres Manuel Lopez Obrador, cu care va participa marti la un summit tripartit alaturi de premierul canadian Justin Trudeau.
„Mexicul este extrem de relevant pentru a aborda aceste doua probleme acute, care au devenit vulnerabilitati politice pentru Biden”, a spus Michael Shifter, presedintele Institutului Inter-American Dialogue.
Intr-o perioada in care in 2022 au fost facute aproximativ 2,3 milioane de arestari si masuri de deportare pentru imigrantii fara acte, Biden trebuie sa-si arate fermitatea, daca decide sa candideze pentru un al doilea mandat.
Inainte de a merge in El Paso, el a anuntat deja un program care va permite ca 30.000 de persoane din Cuba, Haiti, Nicaragua si Venezuela sa intre legal in Statele Unite in fiecare luna.
Aceasta noua cota se aplica celor care muncesc legal, care au un sponsor in Statele Unite, cei care intra ilegal riscand in continuare deportarea.
Confruntat cu peste 230.000 de arestari de candidati ilegali inregistrati in noiembrie la granita de sud a Statelor Unite, un nivel record, Joe Biden cunoaste limitele programului sau si ii critica pe republicani pentru blocarea unui plan mai ambitios.
Intalnirea bilaterala va fi marcata si de tragedia provocata de fentanil, un drog sintetic de 50 de ori mai puternic decat heroina, a carui productie si trafic sunt controlate de carteluri mexicane cu precursori chimici din China, potrivit Drug Enforcement Administration (DEA).
Aproape doua treimi din cele 108.000 de decese prin supradoza inregistrate in Statele Unite in 2021 au implicat opioide sintetice. Iar cantitatea de fentanil confiscata numai in 2022 este mai mare decat ar fi necesara pentru a ucide intreaga populatie a SUA, potrivit DEA.
Statele Unite cauta „sa extinda schimbul de informatii” cu Mexic cu privire la precursori si „sa consolideze prevenirea”, a declarat seful diplomatiei americane pentru America Latina, Brian Nichols.
Iar inainte de sosirea lui Biden, Mexic l-a capturat joi pe Ovidio Guzman, unul dintre cei mai mari traficanti de metanfetamine, intr-o operatiune care a dus la moartea a 10 politisti si a 19 printre membrii ai bandei Sinaloa.
„Cand exista astfel de intalniri, o constanta este ca autoritatile mexicane au intotdeauna ceva de oferit, mai devreme sau mai tarziu”, considera expertul in securitate Ricardo Marquez, potrivit caruia aceasta arestare nu afecteaza structura cartelului Sinaloa, ale carui retele se intind in 50 de tari.
Cu toate acestea, Statele Unite si Mexic au anuntat in 2021 o schimbare de abordare in politica lor antidrog, concentrandu-se pe cauzele traficului dupa 15 ani de strategie pur militara. Din 2006, 340.000 de oameni au murit violent in Mexic si alte mii au disparut, fara ca aceste carteluri sa fi fost slabite.
In mijlocul acestei bai de sange, guvernul mexican a intentat doua procese impotriva industriei de arme din Statele Unite, pe care o acuza ca a alimentat violenta traficantilor de droguri pe teritoriul sau.
Schimbarile climatice vor fi, de asemenea, pe ordinea de zi, cele doua tari anuntand la COP 27 un proiect de investitii in energie regenerabila de 48 de miliarde de dolari in care Mexicul s-a angajat sa-si extinda obiectivele de reducere a gazelor la efectul de sera pana in 2030.
Exploatarea litiului, relocarea fabricilor de asamblare a vehiculelor electrice, construirea a sase centrale de energie solara pe partea mexicana intentioneaza sa coopereze cu clusterul de semiconductori aflat in constructie in Arizona, ca parte a strategiei Washingtonului de a reduce dependenta de Asia pentru fabricarea de componente electronice.