In timpul unei intalniri pe care au avut-o la Moscova in martie, liderul rus Vladimir Putin i-a spus omologului sau chinez Xi Jinping ca Rusia „va lupta timp de (cel putin) cinci ani” in Ucraina, au dezvaluit surse diplomatice citate de cotidianul japonez Nikkei, scrie g4media.ro
Se pare ca acesta a fost modul lui Putin de a rezuma o situatie care, la momentul respectiv, nu era favorabila Rusiei si de a-l asigura pe Xi ca Rusia va iesi victorioasa in cele din urma. Implicatia probabila era ca un razboi prelungit ar favoriza partenerul bine inarmat al Chinei. Luata in alt mod, remarca a fost, de asemenea, un avertisment pentru Xi de a nu-si schimba pozitia pro-Rusia, comenteaza cotidianul nipon.
Vizita din martie la Moscova a fost prima deplasare a lui Xi Jinping in Rusia dupa ce Moscova lansase invazia la scara larga in Ucraina in februarie 2022. A fost, de asemenea, prima data cand Xi a facut o deplasare externa intr-o tara semnificativa dupa ce China a renuntat la politica sa stricta de zero-COIVD.
Indiferent daca Xi a fost sau nu convins, ceea ce i-a spus Putin la intalnire este cheia pentru a intelege o serie de evolutii misterioase in relatiile dintre Rusia si China, de la o misiune de pace chineza in Europa in luna mai pana la demiterea ministrului sau de externe cateva luni mai tarziu, arata Nikkei Asia intr-o analiza.
Recent, The New York Times a relatat ca, cel putin din septembrie, Putin a folosit intermediari pentru a semnala ca este deschis la o incetare a focului cu conditia ca Rusia sa poata pastra teritoriile cucerite pana acum. Insa, avand in vedere ce i-a spus Putin lui Xi in martie, intentiile declarate ale liderului rus pentru o incetare a focului nu ar trebui luate ca atare.
S-ar putea ca Putin sa doreasca doar sa creeze iluzia ca se indreapta spre un armistitiu sau chiar spre pace inainte de alegerile prezidentiale din Rusia din martie, crezand ca o astfel de atmosfera l-ar favoriza la vot, mentioneaza publicatia japoneza.
Pe de alta parte, intre timp, China lui Xi si-a revizuit strategia, in parte pe baza termenului de „cinci ani” pe care il dadea Putin in martie. Daca razboiul dintre Rusia si Ucraina se prelungeste, ar avea un impact semnificativ asupra planurilor si ambitiilor pe care Xi le are pentru cel de-al treilea mandat – fara precedent – al sau ca presedinte al Chinei si secretar general al Partidului Comunist Chinez.
Marele obiectiv al lui Xi de a unifica Taiwanul cu China continentala ar putea fi, de asemenea, afectat, scrie cotidianul nipon in analiza sa.
De ce Xi ii poarta pica lui Putin
Dar este putin probabil ca Xi sa fi fost pe deplin convins de cuvintele lui Putin. Potrivit Nikkei, Xi ii poarta deja pica lui Putin de la un summit China-Rusia care a avut loc la 4 februarie 2022, ziua de deschidere a Jocurilor Olimpice de iarna de la Beijing din 2022.
Putin a fost singurul lider al unei mari puteri care a participat la ceremonia de deschidere, iar Xi a mizat pe reputatia sa pentru a da impresia ca Beijingul va gazdui cu succes aceasta extravaganta sportiva internationala. La randul sau, liderul rus a profitat din plin de sentimentul ca China ii este datoare pentru prezenta.
In timpul intalnirii lor de la Jocurile Olimpice de iarna, Putin nu a dat niciun semn ca ar fi pe cale sa lanseze o invazie la scara larga in Ucraina. Dar aceasta invazie a venit, la 24 februarie, ca un blitzkrieg despre care Rusia credea ca va fi suficient de puternic pentru a cuceri rapid capitala Kiev.
Atacul surpriza a lasat insa China panicata. La discutiile purtate cu 20 de zile mai inainte, Xi si Putin anuntasera un parteneriat „fara limite” intre tarile lor. Prin urmare, a fost destul de firesc ca oamenii din intreaga lume sa ajunga la concluzia ca China a dat o aprobare tacita invaziei la scara larga a Rusiei.
Dar nu a fost asa. China a judecat gresit adevaratele intentii ale Rusiei. Beijingul, care stia cu siguranta ca fortele rusesti erau desfasurare in apropierea granitei cu Ucraina, trebuie sa fi ajuns la concluzia ca acele trupe vor invada doar partea de est a Ucrainei. In orice caz, administratia lui Xi nu se astepta la o invazie la scara larga, mai ales la una care avea loc la doar patru zile dupa inchiderea Jocurilor Olimpice de iarna de la Beijing si cu o saptamana inainte de deschiderea Jocurilor Paralimpice de iarna, presupus a fi un festival al pacii.
Astfel, China pur si simplu nu-si mai putea permite sa aiba incredere totala in declaratia lui Putin ca „va lupta timp de cinci ani”, care a venit un an mai tarziu, arata Nikkei.
Ce a facut Xi dupa ce Putin i-a spus ca razboiul dureaza cinci ani
Avand in vedere situatia politica internationala complicata, China trebuia sa se gandeasca cum sa-si protejeze propriile interese, indiferent de modul in care s-ar putea termina lucrurile pentru Rusia in Ucraina. Iar acest lucru a insemnat trimiterea unei „misiuni de pace” in Europa, inclusiv in Ucraina si Rusia, la mai putin de doua luni dupa ce Putin i-a spus lui Xi ca Rusia va ramane in lupta pentru anii urmatori. Misiunea a demonstrat o schimbare subtila a pozitiei pro-Rusia a lui Xi.
De asemenea, a fost in concordanta cu afirmatiile repetate de Xi, potrivit carora in lume au loc in prezent „schimbari profunde nemaiintalnite intr-un secol”.
Daca razboiul din Ucraina ar trebui sa se prelungeasca pana la cinci ani – a durat deja aproape doi ani – China ar fi supusa mai mult ca oricand presiunilor din partea statelor occidentale, din cauza cooperarii sale militare extinse cu Rusia. Economia chineza, deja in suferinta, ar primi lovituri suplimentare din cauza sanctiunilor impuse de coalitia internationala impotriva Chinei si a Rusiei. Acest lucru a oferit Chinei un alt motiv pentru a trimite acea misiune de pace: ar trebui sa isi acopere pariurile, pentru a nu impartasi soarta Rusiei.
Misiunea chineza, condusa de Li Hui, reprezentantul special al Beijingului pentru afaceri eurasiatice, s-a intalnit cu presedintele ucrainean Volodimir Zelenski la Kiev. Bineinteles ca misiunea l-a facut pe Putin nemultumit, poate chiar furios. Miscarea diplomatica a mers impotriva dorintelor liderului rus si a aratat ca China nu a tinut cont de termenul sau de „cinci ani”.
Pentru a inrautati lucrurile, la mai putin de o luna dupa aceea, in iunie, Wagner, organizatia militara privata rusa condusa de Evgheni Prigojin, care detinea cheia luptelor din Ucraina, a lansat o rebeliune de scurta durata, dandu-i lui Putin o lovitura de gratie.
Putin, panicat, ii da un pont lui Xi
Pentru Putin, care trebuia brusc sa faca fata unei furtuni din ce in ce mai violente, mentinerea Chinei in tabara Rusiei era o chestiune urgenta. Asa ca a iesit in fata cu unele informatii, continua analiza Nikkei.
Atunci cand ministrul adjunct de externe rus Andrei Rudenko a vizitat Beijingul la 25 iunie, el i-a informat pe oficialii chinezi de rang inalt despre ministrul chinez de externe de atunci, Qin Gang. Pontul are legatura cu misterul epurarii bruste a lui Qin, care a fost demis si a disparut de pe scena publica din China.
Rusia ar fi transmis Beijingului ca are informatii ca Qin, care fusese anterior ambasador al Chinei in SUA, ar fi fost de fapt recrutat de serviciile americane si ar fi acum agent al Washingtonului, potrivit Nikkei. Moscova ar fi prezentat si unele dovezi: ambasadorul chinez ar fi avut o aventura extraconjugala cu o prezentatoare de la televiziunea chineza, care locuia mai mult in SUA si Marea Britanie, cu care ar avea un copil prin intermediul unei mame surogat din SUA.
Inselaciunea este o tactica des folosita in politica internationala. Iar faptul ca atat China, cat si Rusia sunt tari opace face ca intelegerea afacerilor celeilalte parti sa fie si mai dificila. Bunul simt nu se aplica, conchide Nikkei. In orice caz, salba informationala data de Rusia Beijingului a avut puterea de a-l elimina pe cel mai important diplomat al Chinei si de a intoarce curentul politic global in favoarea sa. De asemenea, a afectat pozitia Chinei fata de SUA si, in cele din urma, s-a transformat intr-o problema politica interna serioasa in China.