Republica Moldova, dar si Ucraina au fost luate din nou in calcul de revista The Economist pentru a fi desemnate „tara anului 2023”

„Istoricii nu vor privi inapoi la 2023 ca la un an fericit pentru omenire. Au izbucnit razboaie, au fost instaurate regimuri autocratice, iar in multe tari oamenii puternici au incalcat legile si au ingradit libertatile. Acesta este fundalul sumbru al premiului nostru anual «tara anului». Daca premiul nostru ar fi fost pentru rezistenta oamenilor obisnuiti in fata ororii, ar fi existat o multime de candidati, de la palestinienii si israelienii in conflictul lor acerb pana la sudanezii care fug in timp ce tara lor face implozie. Cu toate acestea, de cand am inceput sa desemnam tara anului, in 2013, am cautat sa recunoastem ceva diferit: locul care s-a imbunatatit cel mai mult”, explica The Economist.

„Cautarea unui punct luminos intr-o lume sumbra i-a determinat pe unii dintre membrii personalului nostru sa dispere si sa propuna Barbie Land, utopia roz fictiva a unui blockbuster de la Hollywood”, noteaza publicatia, cu umor. „Dar, in viata reala, exista doua seturi de tari care merita sa fie recunoscute in 2023”, arata The Economist.

Moldova si Ucraina au rezistat intimidarii din partea vecinilor autocrati

Prima categorie se refera la „locuri care au rezistat intimidarilor din partea vecinilor autocrati” si aici publicatia include Ucraina – tara premiata anul trecut – si Moldova, care fusese desemnata „tara anului” in 2021.

„Nu se poate spune ca viata in Ucraina s-a imbunatatit, dar tara si-a continuat cu curaj lupta sa impotriva masinariei de razboi a lui Vladimir Putin, in ciuda unei ezitari din partea sustinatorilor sai occidentali. Moldova a rezistat intimidarii rusesti. Finlanda s-a alaturat aliantei NATO si Suedia o va urma in curand. In Asia, o serie de tari si-au pastrat cumpatul in fata agresiunii chineze, adesea in colaborare cu America. Filipine si-a aparat granitele maritime si legea marii impotriva unor nave chinezesti mult mai mari. In august, Japonia si Coreea de Sud au lasat deoparte nemultumirile lor istorice pentru a-si aprofunda cooperarea. Statul insular Tuvalu, cu o populatie de 11.000 de locuitori, tocmai a semnat un tratat cu Australia care ii asigura populatia impotriva schimbarilor climatice si include o garantie de securitate pentru a preveni caderea sub controlul Chinei” – mentioneaza The Economist.

Tari care si-au aparat democratia la ele acasa

Cel de-al doilea grup de tari luat in calcul sunt cele care au aparat democratia sau valorile liberale la ele acasa, iar aici The Economist mentioneaza „Liberia, o tara fragila si marcata de razboi, care a reusit un transfer pasnic de putere. La fel a facut si Timorul de Est, care si-a mentinut reputatia de a respecta drepturile omului si o presa libera. In unele tari de dimensiuni medii, cum ar fi Thailanda si Turcia, speranta a palpait in timp ce opozitia a facut presiuni puternice pentru a alunga regimurile autocratice, dar aceste regimuri au rezistat in urma unor alegeri inclinate in favoarea lor”.

De asemenea, scrie The Economist, trei tari se remarca prin faptul ca s-au intors la moderatie dupa ce au incercat latura extremista. Brazilia a investit un presedinte de centru-stanga, Luiz Inacio Lula da Silva, dupa patru ani de populism mincinos sub conducerea lui Jair Bolsonaro, care a raspandit teorii ale conspiratiei ce au provocat diviziuni, a rasfatat politistii care apasa usor pe tragaci, a sprijinit fermierii care torpileaza padurile tropicale, a refuzat sa accepte infrangerea electorala si si-a incurajat adeptii sa incerce o insurectie. „Totusi, recordul impresionant al Braziliei a fost umbrit de obiceiul lui Lula de a se apropia de dl Putin si de despotul Venezuelei, Nicolas Maduro. Ca urmare, Brazilia a ratat premiul”, noteaza The Economist.

Un candidat puternic pentru anul viitor

Si Polonia a avut un an 2023 remarcabil, arata publicatia. „Economia sa a rezistat socului razboiului din vecinatate; a continuat sa gazduiasca aproape 1 milion de refugiati ucraineni; iar pentru a descuraja Rusia, si-a majorat cheltuielile pentru aparare la peste 3% din PIB, oferind colegilor sai zgarciti din NATO un exemplu de urmat. Cea mai mare problema a tarii a fost dominatia partidului populist-nationalist Lege si Justitie (PiS), care a condus guvernul in ultimii opt ani, erodand independenta instantelor, umpland mass-media de stat cu lachei si alimentand capitalismul de cumetrie. In octombrie, alegatorii au renuntat la PiS in favoarea unei serii de partide de opozitie. Este inca devreme pentru noul guvern de coalitie, condus de Donald Tusk, un centrist veteran, dar daca acesta va reusi sa repare daunele provocate de PiS institutiilor democratice, Polonia va fi un candidat puternic pentru premiul nostru de anul viitor”, promite The Economist.

Si castigatorul din 2023 este…

In final, publicatia dezvaluie si argumenteaza castigatorul premiului „tara anului” in 2023: Grecia. In urma cu zece ani, era paralizata de o criza a datoriilor si ridiculizata pe Wall Street. Veniturile scazusera, contractul social se rupea, iar partidele extremiste de stanga si de dreapta faceau ravagii. Guvernul a devenit atat de disperat, incat s-a apropiat de China si, mai tarziu, a vandut principalul sau port, Pireu, unei firme chineze.Astazi, Grecia este departe de a fi perfecta. Un accident feroviar din februarie a scos la iveala coruptia si infrastructura de proasta calitate; un scandal privind interceptarile telefonice si maltratarea migrantilor au sugerat ca libertatile civile pot fi imbunatatite, reaminteste The Economist.

„Dar, dupa ani de restructurare dureroasa, Grecia a ajuns in fruntea clasamentului nostru anual al economiilor din lumea bogata in 2023. Guvernul sau de centru-dreapta a fost reales in iunie. Politica sa externa este pro-americana, pro-UE si prudenta fata de Rusia. Grecia arata ca, din pragul colapsului, este posibil sa se adopte reforme economice dure si sensibile, sa se reconstruiasca contractul social, sa se dea dovada de patriotism retinut – si totusi sa se castige alegerile”, arata The Economist.

„In conditiile in care jumatate din lume urmeaza sa voteze in 2024, democratii de pretutindeni ar trebui sa fie atenti”, conchide prestigioasa revista economica.