Daca Administratia Trump va anunta, marti, ca retrage Statele Unite din acordul nuclear iranian, aceasta decizie ar putea duce la izbucnirea unei " periculoase crize globale."
Mai mult, relaţiile cu principalii aliaţi din NATO – Franţa, Marea Britanie şi Germania – ar putea fi afectate grav.
Printr-o astfel de decizie, preşedintele american Donald Trump ar urma sa dea cea mai mare lovitura moştenirii politice a fostului lider american, Barack Obama, care a depus eforturi semnificative pentru ca un acord cu Iranul sa fie încheiat, se precizeaza într-o analiza CNN. Mai mult, aceasta mişcare ar putea deveni un moment emblematic pentru mandatul lui Trump, pentru ca i-ar da şansa sa îşi consolideze filozofia „Amerca prima.”
Cu toate acestea, analiştii avertizeaza ca liderul de la Casa Alba risca sa declanşeze o situaţie de neimaginat - cel mai rau scenariu fiind acela de izbucnire a unui razboi cu Iranul.
Decizia pe care Donald Trump ar urma sa o anunţe marţi îl pune în faţa unor opţiuni: sa îşi urmeze instinctele şi sa continue promisiunile facute electoratului loial sau sa rişte critici duri din partea aliaţilor principali ai Statelor Unite, care pledeaza în favoarea acestui acord. O alta alternativa ar fi refuzul de a se abţine de la impunerea de sancţiuni Iranului, alegând însa sa nu le impuna imediat.
„O astfel de decizie ar putea lasa o portiţa deschisa pentru aliaţii europeni ai Americii, care încearca sa extinda înţelegerea astfel încât sa-l convinga pe Trump sa nu renunţe la ea. Cu toate acestea, ţinând cnt ca Trump ia decizii fara sa ţina cont de preocuparile aliaţilor sau a implicaţiilor geopolitice, nu este o surpriza pentru nimeni ca majoritatea oamenilor cred ca preşedintele va retrage SUA din acordul nuclear”, mai noteaza CNN.
Potrivit unui diplomat european de rang înalt, citat de New York Times, exista şanse „foarte mici” ca Donald Trump sa pastreze intact acest acord, la care s-a ajuns în iulie 2015, dupa peste doi ani şi jumatate de negocieri.
Astfel, Occidentul a renunţat la trei decenii în care au depus eforturi pentru izolarea Teheranului, impunând sancţiuni care au afectat economia ţarii. La schimb, Iranul a decis sa renunţe la programul sau nuclear în proporţie de 97%, scrie New York Times. În cele 28 de luni de la încheierea acordului nuclear, inspectorii internaţionali au precizat ca Iranul nu a încalcat prevederile.
„Asta va avea consecinţe pe care nici nu le putem înţelege sau numi deocamdata”, a mai spus oficialul.
Motivaţia politica a lui Trump
Pe plan intern, retragerea Statelor Unite din acordul nuclear iranian reprezinta o schimbare brusca a direcţiei în ceea ce priveşte diplomaţia multilaterala abordata de Administraţia Obama, cât şi de la modul în care SUA s-au raportat la restul lumii pe parcursul secolului al XX-lea.
Mai mult de atât, ar reprezenta un paradox al propriei diplomaţii, întrucât ar însemna ca Trump retrage ţara dintr-un acord nuclear cu un inamic al Statelor Unite, în timp ce încearca sa negocieze cu altul – cu Coreea de Nord.
În acest context, toate privirile din Washington, Teheran, Beijing, Moscova şi UE se îndreapta spre anunţul pe care Donald Trump urmeaza sa îl faca. Sunt zile bune de când liderul de la Casa Alba a tot dat indicii privind intenţiile sale, cum ar fi recenta critica la adresa fostului şef al diplomaţiei americane John Kerry.
„Statele Unite nu au nevoie de diplomaţia ascunsa – şi posibil ilegala – a lui John Kerry privind acordul iranian, foarte prost negociat. El a fost cel care a creat acest haos, în prima instanţa”, a scris Trump, într-o postare pe Twitter.
Acum, când Donald Trump are o echipa noua pentru problemele de politica externa, avându-i de partea sa pe John Bolton (n.r – noul consilier pe probleme de securitate naţionala) şi pe Mike Pompeo (n.r – noul secretar de stat), preşedintele american pare sa aiba „mâna libera”. Chiar şi aşa, sunt republicani care îl avertizeaza ca vor exista consecinţe grave daca Statele Unite se vor retrage din acord.
Diplomaţii occidentali depun eforturi de luni bune ca sa-l convinga pe Donald Trump sa nu renunţe la acord şi sa negocieze impunerea de noi condiţii Iranului. În ultimele saptamâni, oficiali de top din Franţa, Marea Britanie şi Germania au mers la Washington, încercând sa îl avertizeze pe Trump ca retragerea SUA din acord ar fi o eroare diplomatica.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a propus, în schimb, un nou acord, în timpul vizitei efectuate luna trecuta la Casa Alba. O poziţie similara are şi cancelarul german Angela Merkel, care crede ca în ciuda imperfecţiunilor, acordul poate fi îmbunataţit, scrie NYT.
„Parerea mea – nu ştiu ce va decide preşedintele vostru – este ca va renunţa la acord din motive interne”, le-a spus Macron reporterilor, în timpul vizitei de luna trecuta.
Diplomaţii straini ar fi aflat, însa, în privat ca cea mai mare problema a dezacordului exprimat de Donald Trump are mai degraba legatura cu tot ceea ce a realizat predecesorul sau, Barack Obama. Acesta este motivul pentru care unii analişti cred ca decizia privind acordul nuclear e motivata mai degraba de politica decât de interesele statului, mai noteaza CNN.
„Acordul are multe nereguli, dar funcţioneaza. A-l abandona fara un plan B reprezinta mai degraba un interes politic al preşedintelui decât un interes naţional”, considera Aaron David Miller, fost negociator de pace în Orientul Mijlociu.
Relaţiie cu aliaţii cheie ai SUA, în impas
Declaraţiile preşedintelui Donald Trump n-au ramas indiferente Iranului, care a subliniat ca exclude o renegociere a acordului, poziţie susţinuta şi de alte doua state semnatare, Rusia şi China.
Impunerea de noi sancţiuni Iranului ar pune statele europene într-o situaţie dificila, în care ar trebui sa decida daca îi urmeaza modelul sau daca refuza – mişcare care ar putea diviza Alianţa Nord-Atlantica.
Pentru moment, este neclar şi daca preşedintele SUA ar urma sa impuna condiţii celor trei aliaţi cheie – Marea Britanie Franţa şi Germania – sau daca le va permite sa îşi menţina relaţiile economice cu Teheranul, fara sa afecteze în vreun fel firmele din aceste ţari.
Mai mult de atât, liderii europeni sunt îngrijoraţi ca prin retragerea din acordul nuclear, Israelul va fi nevoit sa se descurce singur cu dominaţia Iranului în Siria şi Liban, ceea ce ar putea duce la un nou razboi sângeros.
Preşedintele Iranului: „Vom trece cu bine”
Deşi acordul în sine nu prevede niciun fel de condiţie pentru situaţia în care un stat semnatar decide sa renunţe la el, Iranul a ameninţat cu reactivarea programului nuclear, în cazul în care SUA refuza sa îşi îndeplineasca îndatoririle, scrie Washington Post.
Astfel, preşedintele iranian Hassan Rouhani a declarat, în cadrul unei conferinţe, ca daca SUA decide sa se retraga din acord, Iranul va „suferi nişte probleme pentru doua-trei luni, dar va trece cu bine de asta.” Mai mult, el a adaugat ca ţara sa „va continua sa colaboreze cu restul lumii, într-un mod constructiv.”
Semnal pentru Kim Jong-un
Decizia pe care Trump urmeaza sa o ia vine înainte de întrevederea sa cu liderul nord-coreean Kim Jong-un, într-o încercare de a convinge Phenianul sa renunţe la programul nuclear. Experţi pe politica externa consultaţi de Washington Post spun ca liderul nord-coreean ar putea interpreta retragerea SUA din acordul nuclear ca pe un semnal ca Donald Trump nu este un partener credibil de negociere.
Pe de alta parte, Administraţia Trump ar putea folosi aceasta decizie ca pretext pentru a-i transmite lui Kim Jong-un ca nu este suficient pentru Coreea de Nord sa se semneze un acord similar cu cel încheiat cu Iranul în 2015 şi ca este nevoie de unul mult mai bun.


