În timp ce partidele italiene care au obtinut cele mai bune rezultate la scrutinul legislativ din 4 martie, Miscarea 5 Stele (M5S - antisistem) si Liga (extrema-dreapta) negociaza intens formarea unei coalitii guvernamentale, Uniunea Europeana si establishmentul de la Bruxelles trec printr-o stare de profunda anxietate, comenteaza politico.eu, într-un articol despre implicatiile unei asemenea coalitii fara precedent în blocul comunitar.
Niciodata în vreunul dintre statele fondatoare ale Uniunii Europene partidele eurosceptice nu au reusit sa ajunga la putere. Daca acest lucru se va întâmpla în Italia, consecinte pentru aceasta tara si pentru Uniunea Europeana în ansamblu ar putea fi resimtite în lunile si anii care vor urma, scrie Agerpres.
Daca elitele UE au înteles ceva în urma Brexitului, acesta este faptul ca UE are nevoie de o schimbare. La doi ani de atunci însa, acordul lor a ramas tot în acel punct. Prin urmare, Italia le-ar putea da un impuls. M5S se descrie singura drept o formatiune ce sustine reformarea UE si, la fel ca Liga, si-a mai domolit în ultima vreme retorica eurosceptica. Însa ideea unei iesiri din zona euro nu pare deplin abandonata. Beppe Grillo, fondatorul M5S, a evocat saptamâna trecuta posibilitatea unui referendum national pe tema ramânerii Italiei în zona euro.
Pe de alta parte, succesul electoral al acestor doua partide ilustreaza o schimbare de atitudine în rândul italienilor. Acest fenomen este constatat în special în rândul tinerilor. Conform unui sondaj din anul 2017, putin mai mult de jumatate dintre persoanele intervievate cu vârste sub 45 de ani au spus ca ar vota pentru iesirea Italiei din UE daca s-ar organiza un referendum dupa modelul celui privind Brexitul, în timp ce 68% dintre cei cu vârste peste 45 de ani au spus ca doresc ramânerea în blocul comunitar.
“Proiectul european si-a pierdut capacitatea de a raspunde asteptarilor unor mari segmente de populatie”, a spus saptamâna aceasta presedintele Italiei, Sergio Mattarella, în timpul unei conferinte desfasurate la Institutul Universitar European din Florenta. Cu toate ca si-a criticat propriii cetateni pentru cautarea “refugiului în dimensiunea pur interna, nutrind iluzia ca problemele lor pot fi gestionate doar la nivel national”, el a admis ca mesajele transmise de UE pur si simplu nu mai functioneaza.
Pe lânga efectele abordarii reformelor în UE, o eventuala coalitie între M5S si Liga ar putea încuraja si în alte tari formatiunile eurosceptice în perspectiva alegerilor europarlamentare de anul viitor. În interiorul grupului popular (PPE) cresc tensiunile din cauza acceptarii în acest grup a premierului ungar Viktor Orban, care conduce discursul împotriva migratiei, în timp ce tot în PPE cancelarul german Angela Merkel sustine mentinerea frontierelor deschise.
În acest timp, centristii presedintelui francez Emmanuel Macron abia asteapta sa exploateze diviziunile din rândul popularilor, eventual chiar sa scindeze PPE înaintea europarlamentarelor, sperante similare venind si din partea socialistilor, care au pierdut teren dupa înfrângerile electorale suferite în Germania, Franta si Italia.
Totusi, M5S si Liga au si numeroase abordari diferite care îngreuneaza o posibila colaborare între ele, iar instabilitatea sistemului politic italian nu este deloc o poveste noua. Dupa o întâlnire la finalul careia au vorbit despre progrese în elaborarea unui program care sa prevada taieri de taxe, cresterea cheltuielilor sociale si oprirea imigratiei ilegale, liderii celor doua partide, Luigi di Maio (M5S) si Matteo Salvini (Liga) se vor întâlni din nou sâmbata, ei sperând sa poata propune apoi presedintelui Mattarella un nume de premier. Potrivit unui colaborator al lui Luigi di Maio, citat de agentia Reuters, ei ar avea în vedere pentru acest post o persoana din afara celor doua partide si care sa se bucure de 'încrederea cetatenilor italieni si a partenerilor internationali ai Italiei'.
Ambele partide au sustinut ca doresc o renegociere a regulilor fiscale europene pentru ca Italia sa poata cheltui mai mult, dar o sursa din M5S, citata tot de Reuters, a spus ca orice initiativa de crestere a deficitului bugetar va fi mai întâi discutata cu Bruxelles-ul. 'Va fi un guvern rational si rezonabil', a indicat aceeasi sursa. Totusi, planuri evocate de aceste partide, precum instituirea unei cote unice de impozitare de 15% si a unui impozit pentru sprijinirea celor saraci pot pune o presiune semnificativa asupra finantelor acestei tari puternic îndatorate.