Inceputul epidemiei de coronavirus a coincis cu startul unei agresive campanii de imagine a Chinei, privelistilor dezolante cu strazile golite de oameni opunandu-li-se imaginile care arata lumii intregi harnicia poporului chinez si capacitatea sa de mobilizare si solidaritate. Unul dintre astfel de exemple, cu care Beijingul a dat lovitura, este constructia in timp record, mai putin de zece zile, a celor doua spitale destinate tratarii bolnavilor de coronavirus.
Autoritatile promiteau in urma cu doar doua saptamani ca in cele doua spitale de la Wuhan vor fi tratati 2.600 de pacienti, dar pe cat de rapid au fost ele construite, dupa cum ni se arata in imaginile venite dinspre China, pe atat de greu sunt ele de umplut, in ciuda faptului ca numarul imbolnavirilor in China continentala se apropie de 60.000.
Conform unui material realizat de publicatia britanica The Guardian, cel mai mare dintre spitale, Leishenshan, are numai 90 de pacienti, desi este construit sa gazduiasca pana la 1.600 de bolnavi. Si la celalalt spital, Huoshenshan, situatia este similara, desi unitatea dispune de 1.000 de paturi. Si, cu toate acestea, mediile de la Beijing ne informeaza cu obstinatie despre transformarea in spitale de urgenta a unor sali de sport sau destinate evenimentelor culturale. Guardian scrie ca acest paradox este cauzat de faptul ca marea provocare a politicienilor din fruntea statului chinez este mentinerea propagandei si a unei imagini pozitive a Chinei si acoperirea deficientelor in gestionarea crizei. Astfel, o data misiunea politica indeplinita si construirea unor spitale intr-un timp record, care face invidioasa orice alta tara de pe aceasta planeta, restul problemelor, trec pe plan secund, fie ele si de ordin medical. Este vorba de imposibilitatea asigurarii aici a unor tratamente medicale de calitate, unitatile nedispunand de spatii de izolare suficiente, iar toaletele deservind mai multe zeci de pacienti, acestea fiind de fapt numai o parte dintre probleme.
Cenzura functioneaza inca, iar sistemul autoritar de la Beijing nu permite raspandirea stirilor care ar putea stirbi imaginea tarii, iar cel mai bun exemplu este cel al medicului Li (34 ani), care a intrat in vizorul politiei dupa ce a avertizat inca din decembrie cu privire la pericolele ce ar putea fi generate de coronavirus, si care ulterior el insusi a murit, tocmai din cauza virusului ucigas.
Cate victime a facut, de fapt, coronavirusul?
In plus, in ultimele 24 de ore au fost confirmate 242 de noi cazuri de coronavirus, un record de la inceputul epidemiei. In total ar fi vorba de aproximativ 15.000 de contaminari suplimentare cu noul tip de coronavirus, un salt record pe care specialistii de la Beijing il explica prin adoptarea unei noi metodologii de definire a cazurilor de infectare, ceea ce arunca noi suspiciuni asupra autoritatilor si ridica semne de intrebare cu privire la numarul real al victimelor. Aceasta cifra ingrijoratoare si sanctiunile disciplinare care au urmat alimenteaza speculatiile potrivit carora gravitatea epidemiei de pneumonie virala provocata de Covid-19 ar fi putut sa fie subestimata. Aceste cresteri se datoreaza unei noi definitii, mai largi, a cazurilor de infectare. De acum inainte, autoritatile locale vor contabiliza cazurile "diagnosticate clinic". De exemplu, o radiografie pulmonara in cazurile suspecte poate fi de acum considerata ca fiind suficienta pentru diagnosticarea virusului. Pana joi, un test de acid nucleic era indispensabil.
"In acest gen de epidemie, exista doua metode: fie sa folosesti o plasa cat mai larga pentru a te asigura ca niciun bolnav nu se strecoara prin ochiurile plasei, fie sa faci o depistare rapida", insa cea din urma necesita mai mult timp, a declarat Kentaro Iwata, profesor la Universitatea Kobe din Japonia, expert in boli infectioase.
Noile cifre ridica bilantul in China la aproape 60.000 de cazuri confirmate si la cel putin 1.355 de morti. Coincidenta sau nu, cel mai inalt oficial al Partidului Comunist Chinez (PCC) din Hubei, Jiang Chaoliang, a fost demis din functie. El a fost inlocuit cu primarul din Shanghai, Ying Yong, un apropiat al presedintelui Xi Jinping.